0 comments

Povestea celor doua Androiduri: este Android cu adevarat un sistem deschis?

by on 21/04/2015
 

Uniunea Europeana „se dă” la Google de o vreme incoace, si asta nu este ceva nou: Google Search este deja sub investigatie pentru incalcarea reglementarilor antitrust in Europa, dar recent organismele europene au anuntat ca vor investiga si sistemul de operare Android. Iar asta este ceva nou!

Ce cauta UE in… Android? Cateva lucruri cheie: daca Google obliga in vreun fel producatorii de telefoane si tablete sa preinstaleze exclusiv aplicatii si servicii Google, daca Google ii constrange cumva pe aceiasi producatori sa nu vanda alte terminale cu versiuni modificate si eventual concurente ale Androidului si daca Google „leaga” aplicatii sau servicii proprii instalate pe dispozitive cu alte aplicatii si servicii Google. Buuuun. Pare incalcit si asa si este! O parere personala? Eu zic ca raspunsul este DA, la toate cele trei chestiuni. Dar, din fericire pentru Google parerea mea nu conteaza. Dar daca UE da acelasi raspuns, atunci din nefericire pentru Google, lucrurile se complica.

De ce s-a ajuns aici? Pentru ca UE suspecteaza (pe buna dreptate)… doua Androiduri. Unul Open Source, un motiv de mare mandrie pentru Google si un permanent argument al fanilor acestui sistem in fata celor concurente (ce bah, Androidul e o platforma deschisa, nu ca altii…) si unul… mai special, cunoscut ca GMS (Google Mobile Services) pe care il gasesti instalat pe dispozitivele Samsung, LG, HTC etc, si care este mai… complet, in sensul in care include si servicii de localizare, microtranzactii, servicii business si multe, multe altele, extrem de importante. Si multe aplicatii, pentru a putea rula si pentru a putea fi dezvoltate cum trebuie, au nevoie vitala de aceste servicii, si la fel de multe alte aplicatii (Chrome etc) vin adesea preinstalate pe „acest” Android. Si… acest Android nu este Open Source!!! Seamana mai degraba cu Windows, iar Google isi doreste ca toata lumea sa-l foloseasca! E drept ca Google nu cere bani nici pe acesta, spre deosebire de Microsoft. Dar ramane o platforma proprietara, pe care Google o foloseste de exemplu pentru colectarea de date prin serviciile integrate pentru a face bani, in cele din urma, indirect, din publicitate targetata.

„Primul” Android despre care pomeneam mai inainte, cel cu adevarat deschis, este si el gratuit, oricine are acces la codul sursa, si poate face din el ce doreste. Amazon l-a folosit pentru Kindle Fire si FirePhone, si chiar mai cunoscut este Cyanogen, o versiune „separata” si independenta de Android, pe care Google nu o controleaza. Xiaomi este un alt exemplu bun de companie care foloseste un Android modificat, bazat pe cel despre care vorbim aici, pe produsele sale. Aceste versiuni nu contin aplicatii Google sau legaturi catre alte servicii Google (gen publicitate, etc).

De ce pastreaza Google acest Android „open-source”? Pai fix acum ne intoarcem la inceputul acestui articol: pentru ca asa se poate apara de atacuri precum cel eventual pomenit mai devreme din partea UE. Dovada? Chiar asta au raspuns Uniunii: „Este un sistem de operare deschis, care poate fi folosit gratuit de oricine – si cand spunem asta ne referim la absolut oricine!”. Ei, poftim! Si mai este un motiv: pastrandu-le pe amadoua, Google isi asigura dominatia globala pe piata sistemelor de operare mobile (20% Android deschis+55% Android „proprietar”=75% vs iOS 20% si 5% Windows). Si in acest context, nici nu le pasa prea tare de impactul pe care Androidul deschis il poate avea asupra business-ului lor. De ce? Pentru ca lipsit de serviciile „complete”, el obliga posibilii competitori sa-si creeze propriile mijloace, ceea ce nici unul n-a prea reusit stralucit pana acum.

Dar e clar ca nici Uniunea nu este proasta! Daca va uitati mai atent la „obiectiile” formulate, veti vedea ca „s-au prins”, si ca au inteles diferentele. Si merg cu motoarele turate impotriva versiunii „proprietare”. Si culmea este ca de fapt Uniunea „ii obliga” la un singur lucru: sa iasa din aceasta zona ambigua (si care ii convine lui Google foarte tare). Uniunea vrea ca Google sa se comporte transparent, si sa spuna explicit ca toti cei care vor sa-si „branduiasca” produsele cu Android si sa utilizeze servicii Google, sa adopte sistemul lor de operare! Pentru ca, in acest moment, Uniunea „vede” in comportamentul Google doar o tactica ieftina de a fi si cu sufletul in rai si cu slanina in pod! Adica de-a fi si aparatorul „libertatilor software” (motiv pentru care in mod confuz isi apropriaza simpatia userilor) si compania competitiva orientata spre profit (nu la fel de „simpatica”, a se vedea Apple sau Microsoft). Si daca SUA este o tara destul de toleranta cu ambiguitatile de acest fel, batrana Europa nu prea are simtul umorului la acest capitol.