0 comments

Batman Arkham Knight Full Review – Cel mai „dezbatut” joc Batman ever! [VIDEO included]

by on 05/07/2015
 

Jocurile care il au ca personaj principal pe cavalerul noptii, supranumit si cel mai mare detectiv al lumii, intra in doua categorii. Jocurile produse de Rocksteady si restul. Asta nu inseamna ca nu sunt jocuri bune produse si de alte studiouri, doar ca Rockstready au reusit sa ajunga la acel echilibru perfect in cazul jocurilor cu Batman. De la primul joc, pana la Arkham City, totul a mers bine, pana cand originile cavalerului intunecat au fost predate in mainile unui alt studio. Cu rezultate nu tocmai favorabile. Acum, Batman Arkham Knight a fost ingrijit inca odata de Rocksteady, iar rezultatul este un joc surprinzator de bun, dar cu ceva probleme tehnice. Asa ca, urmeaza sa analizam unul dintre cele mai asteptate jocuri din acest an, Batman Arkham Knight.

Cand povestea jocului tau incepe cu cuvintele: asa a murit cutarescu, stii clar ca urmeaza ceva hardcore. Ultimul joc din seria Arkham picteaza o ultima aventura a cavalerului, intr-o maniera in egala masura unica si credibila, aducand un omagiu benzilor desentate din anii’ 70 pana in ’90, combinand aceste elemente intr-un arc narativ scris extrem de bine. Fanii jocurilor precedente vor fi multumiti sa afle ca acest ultim joc revine la forma narativa initiala, cu personaje definite si argumentate logic, care au un rol in poveste, povestile lor intretaindu-se elegant. Este ca o panza de paianjen, in care totul are o legatura cu punctul central al povestii… Batman. Un Batman aproape la capat de drum, dupa evenimentele din City, care acum incearca sa apere orasul de o noua amenintare: Scarecrow. Acesta pus stapanire pe oras, amenintand ca va elibera o noua versiune a toxinei sale daca nu este evacuat orasul. Iar de aici intra in scena restul de personaje negative, precum Penguin, Two Face, Harley si Poison Ivy, care de aceasta data are un rol extrem de bine scris in povestea Batman Arkham Knight.

Dupa cum am spus, totul are o legatura cu jocurile vechi, singurul element diferit care poate fi indentificat in poveste fiind Arkham Knight. Un nou inamic pentru Batman, care in mod surprinzator este extrem de bine scris si dezvoltat, fiind portretizat in joc ca un individ care stie cate ceva despre Batman, suficient cat sa-l poata distruge. Plus multe alte arcuri narative si surprize la care jucatorul nu s-ar astepta. Este un deliciu. Este ca acel gen de prajitura extrem de buna pe care o mananci din placere si nu doresti sa se termine. Asa si povestea din Batman Arkham Knight, care te tine ocupat cu orele, Rocksteady dezvoltand o lume clar inspirata din Batman-ul lui Tim Burton, dar care are totusi o identitate propie, unde toate aceste evenimente par sa se petreaca de adevaratelea. Batman acum este un personaj mult mai conturat, mult mai bine dezvoltat, iar tonul povestii nu mai intra in acel gen de arc narativ care isi castiga automat categorisirea 14+. Povestea este mult mai matura, mult mai neagra, cu motivatii precum libertate, razbunare, camaraderie sau pura nebunie, fiind aproape palpabile ca trasaturi de caracter. Lucruri pe care seria Arkham nu le-a mai avut pana acum.

Trebuie adresata si problema generala pe care gamerii de PC o au cu jocul. Portarea de PC, la data lansarii a fost un dezastru de proportii. Iar Rocksteady impreuna cu Warner Bros au decis sa retraga varianta de PC din magazinele virtuale, lucru care stabileste un precedent in industira gaming-ului, jocul avand varii probleme, precum frame rate variabil si crash-uri din senin. Dar asta nu sustrage din valoarea jocului in sine. Fie ca are sau nu probleme la capitolul optimizare, jocul este unul dintre cele mai bune din acest an, cu toate ca are lacunele sale.

Gameplay-ul a primit ceva upgrade-uri fata de jocurile precedente, dar in mare se bazeaza pe acelasi mod de lupta si navigare a orasului de pana acum. Ceea ce au ales sa schimbe Rocksteady este Batmobilul si modul au in care au explicat cum au disparut toti cetatenii orasului. Daca in City erau doar nebunii si detinutii din Asylum, aici sunt evacuati… de frica. Este o scurtatura destul de ieftina, facand toti pietonii inamici, fara sa introduci ceva pentru a justifica faptul ca inamicii de pe strada nu iti dau experienta si sunt acolo doar pentru a anima orasul. Acelasi lucru este valabil si pentru masini, pe care o sa le faci una cu pamantul in noul BatTank, pardon Batmobil, care acum trebuie sa fie parte integrala din fiecare mecanica de joc. Vrei sa rezolvi un riddlers challenge, fii pregatit sa folosesti Batmobilul, vrei sa te bati cu un boss, Batmobilul, vrei sa urci pe o cladire, Batmobilul, vrei sa te duci la toaleta, Batmobilul. Practic este bagat cu forta in toate aspectele jocului. Sigur, sunt momente in care prezenta lui pare logica, dar si altele in care pur si simplu ai impresia ca au introdus Batmobilul din lene sau lipsa de timp.

Rocksteady nu s-au ocupat prea mult de partea de gameplay care tine de noutatile din arsenalul lui Batman, fiind cam aceleasi gadget-uri cu care ne-am intalnit pana acum. Iar problema majora pe care jocul o are, este faptul ca multe dintre evenimente acum se petrec in exterior, nu in interior, orasul fiind de cele mai multe ori punctul in care se desfasoara intrega actiune. Astfel, mare parte din atentia la detalii pentru nivelele „in doors” nu este de gasit. Dar ai parte de un momente in care intri intr-o cladire sau alta si poti vedea mici plecaciuni la trecutul lui Batman, precum posterele cu Gray Ghost sau omagii aduse Batman-ului lui Adam West. Nu este un echilibru aici, cat compensare, avand in vedere ca te bucuri atunci cand intri intr-o cladire, gratie micilor omagii, dar aceste bucurii nu se intampla atat de des. A avansat seria Arkham, dar nu indeajuns cat sa ofere un echilibru intre un open world si un joc care prezinta o lume aproape reala, unde totul se poate intampla atat pe strazi cat si in cladiri.

Batman Arkham Knight este o rafinare a gameplay-ului pe care toate cele trei jocuri l-au dezvoltat, orasul, mic comparabil cu alte jocuri, este totusi o metropola impresionanta si cizelata pana la obsesie, cu semne de circulatie, neoane si alte elemente care imbogatesc atmosfera. Aduce un omagiu Gotham-ului lui Tim Burton si al lui Alan Moore intr-o maniera unica, orasul in sine, uneori, fiind chiar personaj in poveste. Acum, ca alegi sa parcurgi acest oras sau nu, este treaba ta. Fie in Batmobil, fie cu ajutorul grapeling hook-ului planand peste cladiri, este optiunea ta. Multe dintre Ridllers Challenges, mai exact cele legate de side-questuri, sunt legate de Batmobil, asa ca te vei gasi oricum constrans de circumstante sa navighezi orasul. Dar, sarind peste asta, Batman Arkham Knight ca gameplay este de departe cel mai bun din serie. Devine frustrant uneori, cand incearca sa te puna sa te joci de-a tanculetul prin Gotham, momente in care ai sa iti pierzi cumpatul daca esti o persona mai calculata din fire, dar pana la urma dovedeste ca se poate mai bine decat Origins.

Sarind peste problemele tehnice, Batman Arkham Knight nu este un joc urat. Un joc stilizat, extrem de detaliat, care cred ca a trebuit sa faca niste modificari masive la motorul Unreal 3 pentru a ajunge la aceste standarde vizuale. Totusi, varsta motorului se vede, cu texturi care se incarca mai greu, inamici cu o fizica dubioasa din cauza efectului de rag doll si putem incheia cu celebrele reflexii pe aproape orice. Animatia nu este nici ea rea, de la departare, dar cand te uiti la gura personajelor si compari animatia cu orice alt joc iesit anul asta, se vede limitarea pe care motorul grafic o impune. Unele fete sunt aproape lipsite de emotii, iar personajele, general vorbind, sunt animate bine, cu miscari naturale, dar care trebuiesc privite de la departare, pentru a te putea bucura de ele. Dupa cum am spus, limitarile se vad. Lucru pe care nu il pot spune despre coloana sonora si actorii vocali. Kevin Conroy si Mark Hamill se intorc in rolurile care au consacrat seria, rezultatul fiind o reprezentatie magica. Din punct de vedere sonor, Batman Arkham Knight este superior ca productie celorlalte jocuri, pe un sistem 7.1 sau o pereche buna de casti, auzindu-se absolut senzational. Sunetele de fundal, discutiile intre raufacatorii care au invadat Gotham-ul si lista continua. Totul este stilizat si aranjat sonor pentru a oferi un intreg concert pentru cei care au atentia sa il asculte. Dar, asta nu il face lipsit de probleme. Uneori, sunetul este un pic inainte, mai ales in cazul lui CatWoman a carei animatie o ia putin inaintea vocii. Grafic, din pacate, se vad limitarile motorului Unreal 3, dar asta nu il face un joc care sa arate prost, ci pur si simplu mai „de acum doi ani”.

Dar cu o asa poveste, nu merita ratat. Noi la Zon@ spunem chiar ca merita cumparat. Si sustinem cu tarie canditatura sa la Jocul Anului alaturi de Witcher 3!