Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :
img

Call of Duty: World War 2 – Bah… macar nu este in spatiu!

/
/
/

Cand spui Call of Duty fie iti vine sa tragi apa, fie sa iti smulgi parul din cap, fie iti aduci aminte cat de frustrant a fost chestia aia spatiu. In fine, seria nu are un PR senzational, dar totusi se vinde in draci. Unde intorci capul in lumea gaming-ului in luna noiembrie, decembrie, dai de COD. Asta atesta popularitatea seriei si relatia de ura/dragoste pe care fanii o au cu aceasta franciza. Dupa dezastrul de anul trecut, parea ca seria nu mai are sanse de scapare, dar, Activision se pare ca si-au deschis mintile, au inteles ce doresc fanii si s-au intors la origini… acolo unde a inceput totul pentru serie… in WW2.

Ne-ar fi placut sa incepem acesta parte a review-ului, pe care o rezervam pentru prezentarea narativa si structura povestii sa fim mult mai blanzi. Din pacate si acest COD adopta aceasi formula pe care seria a etalat-o si in trecut. Jocul adesea preia controlul, te pune sa mergi pe unde doreste, iti limiteaza alegerile si lista continua. Pentru un jucator cu state vechi in COD, aceste lucruri sunt deja niste mici inconveniente pe care le treci cu vederea. Dupa mai bine de zece ani de franciza, mai schimbi si tu formula, mai adaugi ceva, incerci sa imbogatesti felul in care jucatorul povestea. Si in acest caz avem aceleasi discursuri, urmate de scene in care iti este prezentat un context, in care nu prea ai voie sa faci mai nimic, urmat de o lupta intensa, discurs, context, lupta…. Discurs… context … lupta! Cam asta este campania in mai toate Call of Duty-urile de pana acum, iar WW2 nu sare din tipar.

Arhitectura narativa face si ca personajele sa fie plictisitoare, ajungand sa iti pese mai mult de coechipieri si nu de peropia persoana, incercandu-se o dezvoltare narativa, cel mai probabil pe mai multe jocuri, dar parca scartaie. Avem nebunul care se arunca in lupta cu o plaga impunsa de 4 saptamani pe front spre exemplu, un personaj mai simpatic si care te lasa sa te atasezi de el mai mult. Personajul principla, ne chinuim acum in birou sa ne aducem aminte cum il cheama. Ceea ce spune multe despre o campanie destul de micuta, sase ore cu indulgenta, care este nelipsita de momente bombastice, gandite sa iti i-a piuitul, dar dupa ce a vazut turnul Effel caznad… parca nu iti mai arde de orasul X din Y tara.

Exista contexte destul de interesante de explorat, inca, in cel de-al doilea razboi mondial, totusi Activision au ales o ruta mai sigura, care cu toate ca nu sare din tiparele uzuale narative, nu plictiseste. Sigur, putem sa dam la gioale moi pentru faptul ca avem o structura narativa slaba, dar… pe de alta parte, an dupa an, studio Activision, dupa studio Activision au demonstrat ca functioneaza si se vinde. Ne-ar placea sa vedem eliminarea evenimentelor quick time, pentru ca sunt cam de pe vremea lui PS2 si introducerea uneor noi metode de a contextualiza actiunea si de a implica personajul. Ne-a placea o poveste care nu dureaza doar 6 ore, intinse precum zgarciul, la fel cum ne-ar placea si un personaj de talia lui Soap sau Ghost. Personaje care inca sunt amintite, in mare parte, datorita felului in care jucatorul relationa si se indentifica cu acestia, lucru care aici nu prea se intampla, rare ori pasandu-ti de un coechipieri. Pentru poveste un 8 cu indulgenta si va asteptam la anu cu o poveste mai de Doamne Ajuta! Mai putini bani in actori cunoscuti, mai multi bani in scenaristi cunoscuti… daca intelegeti ce dorim sa spunem.

Daca ai jucat un shooter care se petrece in cel de-al doilea razboi mondial, este foarte posibil sa para familiare multe dintre locatii. Bine, randate si texturate ca pentru anul 2017, mecanici de joc mai bine implementate si o alcatuire a mecanicilor de joc un pic mai diferita. Aici parca, parca mai misca putin situatia, gameplay-ul oferind un pic de variatie. Multe dintre mecanicile intalnite in ultimele jocuri, precum ideea de miscare avansata au fost abandonate aici. Pana si viata care se regenreaza … un lucru pe care nu credeam ca o sa putem sa il spunem despre un joc Activision prea curand. Dar, spre surprinderea noastra,cateva dintre ideile din trecut s-au pastrat si aici.

Daca in COD-ul futurist din trecut se putea executa o miscare numita slide, aici exista hit de deck, care in esenta te lasa sa sari in fata si sa te pui culcat pentru o eficienta mai mare in tragere. Similar cu DIVE-ul din Black Ops daca doriti. Iar viata acum este strict dependenta de coechiperi tai. In timpul unei misiuni ai un pluton cu tine, fiecare putand sa iti inmaneze fie viata, locatia inamicilor, munitie… existand ceva variate.

Acest sistem este interesant la inceput, dar dupa un timp ajunge sa devina frustrant pentru ca nu prea se integreaza cu felul in care este gandit jocul. Deseori ne-am trezit cu coechipierii datatori de viata undeva la cucuietii din deal, in timp ce tu erai in prima linie cu o ciozvarta de viata. Chestie care s-ar putea sa calce pe nervi jucatorul. Nu este ceva care se intampla in mod frecvent, dar atunci cand se intampla, o sa te faca sa iti smulgi parul din cap. Pe de alta parte, unele misiuni, acele misiuni speciale, in care fie tragi cu sniper-ul, asa cum era in trecut, aici sunt mult mai bine gandite. Spre exemplu, in acest caz, exista o misiune in care trebuie sa te infiltrezi in spatele liniilor inamice si sa faci pe nazistul. Se schimba putin dinamica, mai ales ca te obliga sa fi atent la joc, altfel nu vei trece de aceasta provocare, dar, reuseste sa sparga putin din repetitivitatea campului de lupta.

WW2 combina bine ceea ce are in compozitie, dar parca se putea mai bine. Gameplay-ul, cu toate ca nu a fost schimbat in mare parte la baza, are cateva twick-uri ici si colo. Sinceri sa fim, ne simtitm aici ca in fata unui iPhoneX. Ne-a promis ceva, au oferit aproape tot si ceva pe care il doream si pentru ca suntem fani spunem ca este o mare inovatie. COD a mai facut asta in trecut si o sa continue sa o faca, dar se intrevad raze de lumina. Ideea unei campanii in care interactionezi direct cu echipa, in care ai nevoie de acestia si de participarea lor activa pentru a primi health pack-uri sau munitie, este un pas in directia cea buna. Poti acum sa iti si capturezi inamicii, iar coechipieri raniti pot fi trasi in transeu inapoi. Mici astfel de insertii fac campul de lupta mai divers si jucatorul mai interesat. Exista loc de mai bine… mult mai bine, dar la capitolul gameplay oferim un 8. 

Daca multi cumpara COD pentru multiplayer, exista si o tagma care il cumpara pentru elementele cooperative. Natzy Zombies se intorc si de aceasta data se pare ca o groaza de schimbari au fost efectuate sub capota. Modul de joc in care trebuie sa indeplinesti obiective, in timp ce te aperi de valuri si valuri de zombalai nazisti. Mult mai manat de un element narativ si mult mai bine incropit, acest mod de joc pare ca a ajuns intr-un final la o maturitate. De la plibmarile cu autobuzul in trecut si aparatul de X spatii importante, se pare ca acum esti manat constant, jocul explicand ce si cum ai de facut. Bine, daca reusesti sa gasesti fara ajutor unele elemente, pe masura ce avansezi in joc fiind nevoit sa te bazezi pe upgrade-uri si munca in echipa pentru a distruge raul suprem chemat de nazisti.

Un mod care te tine cateva ore in priza, fara sa iti dai seama unde a disparut timpul, primele meciuri experiemtnate de noi fiind in egala masura frustrante si incitante. Te vei gasi intorcandu-te in acest mod de joc din cand in cand, sa mai omori un zombie, sa mai customizezi o clasa … sa te mai destinzi si tu cu o teasta de nazist zombie. Ca in jocuri. Motiv pentru care Natzy Zombies WW2 primeste de la noi un 10. 

Incet, am ajuns la cea mai asteptata componenta a jocului: Multiplayer-ul. Probabil motivul pentru care multi gameri cumpara an de an aceasta franciza! Cum este multiplayerul? Ei bine… o intoarcere la origini care o sa iti bage pe gat din 10 in 10 minute ca are nevoie de bocanci in noroi. Dar, o noua iteratie, care cu toate ca aduce cateva elemente noi, pastreaza feeling-ul clasic al jocului. Ceea ce este un lucru bun, de aceasta data cateva elemente fiind rafinate sau indepartate.

Daca pana acum ai fost obisnuit sa iti alegi dintr-un arbore de perk-uri si clase, lucrurile s-au schimbat acum, existand divizii care determina abilitatile tale si o serie de aptitudini determinate de basic combat training, division training si weapon skills. Tot aceasi mancare de peste, usor simplificate, cu unele perk-uri care nu merg, ca de exemplu cel care tine de sniperi, dar unul care s-ar putea sa sperie putin jucatorii obisnuiti cu pick 10 sau pick 12.

Aici iti alegi divizia, combat training-ul si atasamentele, acestea inlocuind perk-urile din trecut. Mai simplificat, mai usor de inteles, dar parca ne-ar placea sistemul din Black Ops 2 adus si rafinat in cadrul jocului inapoi. Aici ai cinci divizii, fiecare gandita pentru un anumit tip de jucator, astfel fiecare stil de joc este comod in COD WW2. Pana si sniping-ul a fost usor schimbat, acum fiind mult mai usor sa tintesti si sa iti nimeresti tintele. Iar asta ne duce la una din cele mai mare probleme ale multiplayer-ului in COD WW2: Multe dintre divizii sunt inutile, altele sunt prea puternice. Multi jucatori aleg fie Infantry sau Mountain, iar Espionage are zero countere in momentul de fata in joc, lucru care poate destabiliza un meci spre exemplu. O alta problema este numarul limitat de harti, 9 sau 10 daca ai cumparat un season pass. Sistemul de spawn este inca stricat, iar in Free For All este un dezastru de nedescris, inamicii aparand in fata ta sau tu sa te spawnezi pe o mina. Sunt cateva dintre problemele pe care le-am intalnit in multiplayer. Dar asta nu inseamna ca nu ne-a placut.

COD WW2, in multipplayer, este o experienta extrem de placuta. Sa fie din cauza nostalgiei, nivelului de polish aplicat, texturilor 4K sau a faptului ca Activision au invatat ce e ala aspect ratio? Nu stim. Am fost frustrati in anumite momente datorita sistemului limitat de perk-uri, dar am invatat sa il folosim in avantajul nostru, incet, dar sigur, intelegand jocul si incepand sa ne distram. Iar pentru ca acest lucru sa se intample, distractie adica, va sugerram sa incercat noua harta sau modul War.

Daca noul continut legat de Season Pass este o reimaginare a unei harti obisnuite mai vechi din COD Ghosts, modul WAR este cea mai noua aditie in joc, fiind cel mai dinamic dintre acestea. Schimband de la runda la runda intre ofensiva si atack, tu alaturi de alti coechipieri o sa incercati sa capturati diferite obiective importante, acestea schimbandu-se pe masura ce indeplinesti un task. Te tine in priza si te obliga sa avansezi sau sa stai locului, in functie de rol, fiind primul mod de joc COD care esti obligat sa lucrezi in echipa pentru a castiga o runda. De departe cea mai incitanta si atractiva oferta de anul acesta in Call of Duty.

Din pacate nu exista ground war, un mod destul de placut de comunitate, Search and destroy are o groaza de probleme, de la lipsa unui marker audio pentru final, pana la timpul prea mic alocat pentru runde in acest mod. Un alt bug ingrozitor fiind faptul ca in Hardcore, daca omori un coechipier este inca idexat ca si frag, adaugand la ratia KD, ceea ce nu este tocmai OK, putand sa iti cresti artificial ratia in aceste moduri.

Sunt cateva elemente sub capota care trebuiesc si ele adresate, precum Netcode-ul ciudatel, pana la sistemul de customizare al soldatului limitat. Dar in ciuda acestor stavile puse in cale de producatori, am primit un Multiplayer destul de interesant. O sa te vezi ore si ore in acest joc, fara sa iti dai seama unde a disparut timpul, motivul fiind de cele mai multe ori plimbarea intre Domination, War si Search and destroy. Acestea fiind modurile preferate de noi, dar in mare, modurile de joc ofera cate ceva pentru fiecare timp de gamer. Verdict final pentru multiplayer… 8, pentru ca nu iertam absenta unor servere in anumite parti ale lumi si nici nu aplaudam blocarea unei harti importante la lansare in spatele unei sume de bani. Astfel de comportamente anti-consumator trebuiesc indicate si aratate cu degetul, mai mult, aceasta harta numita The Resistance fiind si bagata in primul tab, asta ca producatorul sa se asigure ca nu uiti ca nu ti-ai cumparat Season Pass-ul sau DLC-ul aferent. Acest gen de tehnici de vanzare sunt mizere… punct!

E si trecem la prezentare. Acel moment in care realizam ca seria COD nu a aratat precum un titlu triple A, franciza incercand sa ajunga tot timpul la cel mai mic numitor comun. Cel putin din punct de vedere al performantei. COD WW2 nu este un joc extrem de aratos. Dar, spre surprinderea noastra este un joc functional. Sigur, aceleasi probleme de lansare precum deconectari aleatorii si alte probleme sunt prezente. Dar, asa cum ne-am obisnuit seria, multe se vor indeparta in cateva saptamani.

Alcatuirea mediului inconjurator o sa te curprinda in unele elemente vizuale au fost totusi upgradate, fetele si gesturile paraca nu mai sunt atat de robotice, ochii parca nu apartin unui zombie si mediul pare sa primeasca mai multa lumina si colorit. Pasi in fata am putea spune, intr-o directie buna. Prezentarea este in ton cu restul seriei: Locatii colosale si grandioase, polish peste tot unde se poate si sa nu uitimul rand secvente cinematice care te lasa gura casca. Un marker al seriei si un motiv in plus sa il cumperi. Dar, asa cum ne-am obisnuit, exista probleme. Mari la capitolul grafica!

Daca multe dintre problemele noaste vis-a vis de serie nu sunt legate de felul cum arata jocul, atunci se leaga de cum se comporta. La lansare jocul este un dezastru. Host Migration-ul nu functioneaza, userii de PC au crash-uri constante, indiferent de procesor sau placa video, probleme cu modele personajelor in Multiplayer, inamicul fiind cu spatele la tine, dar defapt fiind cu fata, fara sa fie indicat vizual asta. Mai adaugam anumite catari de sniper care nu functioneaza, obsesia FOV resetului la 65 oricand resetezi jocul, absenta emblem creatorului pe PC, probleme in modul fullscreen si avem o lista destul de mare de plangeri. Dar, o sa adaugam o ultima plangere legata de FPS counter-ul din joc. Daca cumva te gandesti sa il setezi la 150, s-ar putea sa realizezi ca FPS cap-ul tau real este 167, setat aleator de joc.

Exista destule probleme la capitolul grafica si sunet incat sa ne uitam crucis, dar, pentru fanii seriei, nu este nimic NOU. Multe dintre elementele enumerate mai sus se vor indrepta, sau… vor ramane asa, COD avand prostul obicei sa nu se inrautateasca pe masura ce se apropie de finalul ciclului de viata. Sigur, nu ai optiuni separate pentru sunet, cum ar fi slidere pentru muzica, voce si sunet de fundal. Nu ai nimic macar optiunea de a seta scaling-ul FOV-ului, asa ca elemente pe care comunitatea le-a primit in trecut sunt de negasit aici. DAR… in ciuda plangerilor noastre constante, iubim sa uram acest joc. Pentru prezentare, grafica si sunet, COD WW2 primeste un umil 6.5. 

Poate este cel mai bun COD din ultima vreme. Poate este cel mai bun curs pentru serie, o reintoarcere la origini. Poate o sa se rezolve multe dintre problemele pe care COD WW2 le are. Dar, in mod cert, COD WW2 este un joc de 7.5. Un titlu care ne-a placut si dovedeste ca aceasta serie nu a murit inca si mai are inca ceva de demonstrat. Totusi, daca Activision nu incepe sa plece urechea la comunitate, se beazeaza pe Loot Box-uri si alte greseli flagrante ale pieti si nu realizeaza ca aceasta comunitate COD cumpara jocul an de an, s-ar putea in cativa ani, daca nu chiar trei sa asistam la un obstesc sfarsit a acestei serii.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+
  • Linkedin
  • Pinterest

1 Comments

  1. Ceea ce nu intelegeti e ca sunt 3 developeri ce fac CoD (Infinity Ward, Sledgehammer Games si Treyarch), iar Activision a semnat un contract de un ciclu (3 ani) pentru jocuri futuristice. Infinite Warfare are una dintre cele mai bune campaign-uri (la multiplayer e cu totul altceva), cu toate ca nu se compara cu seria Modern Warfare. Mie mi se pare ca e mai bun decat BO3 si AW (discutand strict despre story).

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

This div height required for enabling the sticky sidebar