1 comment

Cum alegem o sursa pentru PC potrivita si de calitate?

by on 29/05/2016
 

Fiind vorba de o intrebare recurenta din partea comunitatii, astazi ne-am propus sa oferim raspunsul la intrebarea: „Cum aleg o sursa de calculator buna, ieftina si potrivita PC-ului meu?”

Cand vine vorba de componentele unui PC, sursa este deseori unul dintre componentele la care se fac sacrificii, mai ales in cazul PC-urilor de buget. Chiar daca nu facem sacrificii, sursa este o componenta a carei alegere trebuie efectuata cu atentie, fiind vorba de mai mult decat „sa aiba mai multi Watti decat am nevoie”.

Pentru evitarea unui sistem prajit, evitati o sursa proasta.

Pentru evitarea unui sistem prajit, evitati „economiile” cu o sursa proasta.

Pentru inceput, haide sa spulberam cateva mituri ce nu sunt aplicabile in ziua de azi (si multe care nu au fost niciodata):

Mitul numarul 1: Merita cheltuit pentru o certificare 80 Plus mai scumpa, precum Gold sau Platinum.
Diferitele standarde 80 PLUS comparate

Diferitele standarde 80 PLUS comparate

Certificarea 80+ a fost intial introdusa pentru utilizarea in medii de afaceri, in care sute sau mii de calculatoare sunt folosite 8 ore/zi sau mai mult  incontinuu si se refera la eficienta sursei. Adica, din curentul tras de pe retea, numai o parte este utilizat eficient, restul fiind disipat sub forma de caldura. Daca PC-ul consuma 300W si sursa are eficienta 50%, de pe retea ai consuma de fapt 600W, ceea ce este enorm (si restul de 300W are fi folosit pe post de calorifer electric).

In medii de business, diferenta intre utilizarea unei surse cu eficienta de 80% si una cu eficienta 90%, se poate traduce in economii importante la sfarsitul anului. Dar pentru tine ca utilizator normal, acei 10-15W poate nu justifica. Sigur, nu strica, dar daca vei avea de ales intre protectii si eficienta pentru a te incadra intr-un buget, spre exemplu, ar trebui sa alegi protectiile. Oricum standardul ATX 2.4 dicteaza o eficienta de 80% sau mai mult.

Mitul numarul 2: Merge orice PFC, sau chiar si fara.
Exemplu de PFC activ versus PFC pasiv

Exemplu de PFC activ versus PFC pasiv

Avem puternice dubii ca mai are cineva tupeul sa foloseasca o sursa fara protectie, avand in vedere ca sunt acum interzise pe piata mai peste tot in Europa, dar nu ne-ar mira. Chiar si asa, deseori intalnim opinia ca PFC pasiv este suficient.

Hai sa punem problema asa: daca traiti in Romania, sigur ati patit cateodata ca intensitatea becurilor din casa sa fluctueze – sa scada timp de cateva secunde sau sa creasca. Bine ati venit in tara fluctuatiilor de tensiunie – fluctuatii care sunt criminale pentru echipamentele electronice sensibile precum PC-urile, centrale termice s.a.m.d. Va spun din experienta, intrucat saptamana de dinaintea publicarii acestui articol a necesitat eforturi ridicate din partea subsemnatului pentru repararea unei centrale termice a carei placa electronica a fost prajita din cauza supratensiunii de pe retea.

Pentru protectie la voltaje variabile pe retea, si pentru a livra un voltaj stabil cu un minim de fluctuatii catre componentele interne, PFC Activ este obligatoriu. Sau altfel spus, daca o sursa de alimentare nu ofera PFC Activ, in ziua de azi este o sursa de proasta calitate.

Mitul numarul 3: Daca sursa ofera mai multa putere decat suma ceruta de componente, e destul.
O sursa de evitat

Cica 500W, dar suma pe 12V e de 108W, iar adunand rail-urile de 3.3V si 5V, ajungem la peste 600W – varza, de evitat.

Nu numai reteaua de curent ne ofera fluctuatii de voltaj, ci la ora actuala si procesoarele si placile video, adica cei mai mari consumatori dintr-un PC. Daca procesoarele se incadreaza destul de bine in cifrele de TDP stabilit (cel putin atata timp cat nu se foloseste overclocking), placile video mai au obiceiul sa genereze spike-uri, sau consum extrem de ridicat pentru perioade foarte scurte de timp.

Depinzand de numarul placilor video folosite in sistem, de consumul acestora, de calitatea sursei si de numarul de rail-uri oferite de sursa, este perfect posibil sa ai o sursa de 600-700W intr-un sistem in care se consuma mai putin de atat si sa bagi sursa in protectie sau sa prajesti niste cabluri, dupa cum au patit utilizatori ai placii Radeon R9 295X2 cu surse de 1000W.

De ce conteaza? Pentru ca una din scurtaturile folosite de consumatori nepriceputi pentru alegerea unei surse pentru sistemul lor (printre care in trecut si subsemnatul) a fost de a alege o sursa cu cat mai multa putere, fara a acorda atentie detaliilor, precum ce rail ofera cat amperaj dedicat carei componente.


Dupa ce ar trebui sa ne orientam in achizitionarea unei surse de calitate?

Intai de toate, aceasta ar trebui sa fie conforma cu cele mai noi standarde, in cazul de fata ATX 2.4. Important de tinut minte este faptul ca acest standard a intrat in vigoare in 2013, deci sursele produse inainte de acest an sunt mai bine evitate daca nu stiti exact ce aveti pe mana.

EVGA SuperNOVA 750 G2

Un exemplu de sursa de calitate. Sumele individuale sunt afisate in clar, temperatura asteptata in sarcina deasemenea, plus o serie de certificari.

O sursa cu rail-uri multiple poate fi utila si de dorit in momentul in care construiti un sistem ce va folosi placi video multiple sau overclocking, dar atentie:

Daca sursa ofera rail-uri multiple, ea trebuie totusi sa ofere un amperaj adecvat pe fiecare rail. Daca efectuati overclocking, va puteti astepta ca un procesor modern impins la frecvente inalte sa consume extraordinar de mult curent, peste 200W, asadar din start o sursa cu rail-uri multiple ar trebui sa ofere minim 20-25A/rail pentru a tine pasul, iar daca in sistem aveti placi video high-end precum 980Ti, Titan sau Fury, e recomandat ca sursa sa ofere de la 30-35A/rail in sus, in special in conditii de overclocking.

In cazul in care nu se pune problema unor componente de top si a overclock-urilor extreme, ci doar a unei configuratii high-end gen un i7 quad-core fara overclocking sau cu overclocking modest impreuna cu una sau mai multe placa video gen 970M, R9 380(X), cu rail-uri multiple, e important sa va documentati in privinta consumului maxim al placilor respective. Spre exemplu un GTX 970 cu OC modest va consuma in general circa 190W, cu spike-uri de pana la 240W. Daca o astfel de placa ar fi alimentata dintr-o sursa cu rail-uri multiple, rail-ul dedicat ei ar fi bine sa duca cel putin 20A (12V*20A=240W), de preferat un pic mai mult, si asta in mod de consum continuu. Este drept ca placa s-ar putea sa nu consume consistent atat de mult, dar cateodata se poate.

Hai sa raspundem si la intrebarea evidenta: Ce-s alea rail-uri si la ce ne ajuta?

Un rail un traseu de cupru de pe placa electronica a sursei care conduce electricitate. Aceste trasee sunt prezente si pe placa de baza, spre exemplu. Fie ca sursa este Single-Rail sau Multi-Rail, toate sursele au multiple asemenea trasee. Denumirea de single si multi-rail se refera la mecanismul de Protectie la supracurent (OCP).

Mai exact, sa zicem ca o sursa este single-rail si ofera 40A la 12V, asadar cu un total de 480W. Daca se trece de acei 480W consum, sursa intra in protectie si se opreste.

Aceeasi sursa, identica din toate punctele de vedere mai putin monitorizarea tensiunilor, poate „avea” doua rail-uri de 20A, astfel incat daca consumul pe un rail trece de 240W, sursa intra in protectie si se opreste.

Daca povestea s-ar termina asa, nimeni nu ar mai alege surse multi-rail, pentru ca evident nu vrei sa bagi in protectie o sursa de 480W cand consumi doar 250, nu? Ei bine, configuratia multi-rail are avantaje din punct de vedere al… protectiei (duh).

Sa zicem ca pe sursa single-rail ai un scurt circuit si acesta nu e detectat, iar componentele continua sa traga intreaga putere cand sursa nu mai e cu adevarat capabila sa tina pasul fara sa ia foc.

Overclockezi procesorul si placa video si consumi 400W. Sursa nu intra in protectie dar s-ar putea sa te trezesti ca incepe sa-ti iasa fum din sistem. E o situatie mai probabil decat ati crede in momentul utilizarii unei surse single-rail ce poate oferi mult curent, sa zicem de la 650W in sus.

Exemplu de sursa modulara cu muuuuuuuuuulte railuri

Exemplu de sursa modulara cu muuuuuuuuuulte railuri EVGA Classified SuperNOVA NEX 1500.

Intr-o sursa multi-rail in care fiecare rail este (de preferat) folosit pentru un singur set de componente (deci un rail pentru mobo + procesor, un rail pentru o placa video, un rail pentru alta placa video, un rail pentru restul componentelor interne) si unde limita de putere a rail-ului respectiv este bine aliniata cu consumul realist de putere ale respectivelor componente, este mult mai probabil ca atunci cand intervine vreo buba, gen un scurt pe un anumit rail care nu a fost detectat de functia de protectie la scurt (SCP), daca pe rail-ul acela se trage o cantitate anormala de curent, senzorul de protectie la supracurent a respectivului rail (OCP) opreste sursa, iar restul sistemului este in siguranta.

Atentie la sursele multi-rail la care suma puterii adunate pe rail-urile 12V nu egaleaza totalul de putere declarat al sursei. Cand alegeti o sursa, faceti matematica (inmultit voltajul cu amperajul fiecarui rail in parte, si adunate) pentru a fi siguri ca nu sunteti furati la marketing.

La calitatea sursei alese, conteaza si conectorii si modularitatea sursei.

Corsair CX450M - sursa de buget de calitate

Corsair CX450M – sursa de buget de calitate – semi-modulara, cu un singur rail. Incidental, folosita de subsemnatul.

Ati vazut vreodata una din acele surse interesante, care ofera sa zicem 700W pe doua rail-uri (de 30A fiecare, deci in total 600W pe 12V) si care au poate un singur cablu 6+2 PCI-e (sau nici macar acela)?

Se mai intalneau si asemenea dubiosenii in trecut, si trebuie evitate ca ciuma.

In orice caz: In afara de situatia in care construiti un sistem ce nu va primi nici un upgrade, este bine sa va asigurati ca nu o sa ramaneti fara cabluri – sa va asigurati ca aveti toate cablurile necesare pentru un eventual upgrade (in cazul unui sistem destinat GPU-urilor multiple, spre exemplu, asta poate insemna pana la 6 sau 8 cabluri PCI-E 6+2pin depinzand de placile video alese), inclusiv pentru hard-disk-uri si ventilatoare.

Pentru orice configuratie mai „de Doamne-ajuta”, intra in discutie sursele modulare, care specifica in general pe fiecare port ce destinatie are si ce rail foloseste (daca e multi-rail). Asta va permite o configuratie cat mai precis pusa la punct.

Ah da, la categoria conectori, fiti un pic atenti si la grosimea firelor. Daca vedeti niste fire subtirele pe o sursa de mare capacitate, acela e un semnal de alarma.

In concluzie, la alegerea unei surse de calitate, potrivite pentru PC-ul in care aceasta este folosita:

Asigurati-va ca aceasta cat mai multe protectii (cele mai importante sunt bolduite):
  • OCP – protectie la supracurent;
  • OVP – protectie la supravoltaj – ii mai spunem si supratensiune;
  • OPP – protectie la suprasarcina (sa zicem ca sursa are 700W dar 4 rail-uri de 30A – ar putea sari cu usurinta de 700W daca toate rail-urile ar intra in sarcina);
  • OTP – protectie la supratemperatura – daca se defecteaza ventilatorul si incepe sursa sa se incinga?
  • UVP – protectie la subvoltaj – daca apare o problema si sursa nu mai poate oferi 12V tensiune, si ofera sa zicem 10V, placa de baza va trebui sa traga mai mult curent pentru a compensa – ceea ce este posibil sa afecteze VRM-urile;
  • SCP – protectia la scurt-circuit – extrem de importanta pentru a nu va trezi ca va ia sistemul foc;
  • NLO – operatiune fara sarcina – multe surse nu sunt capabile sa ramana pornite daca sarcina sistemului scade sub un anumit nivel, lucru care se poate intampla cateodata. V-ati trezi in acel moment ca se opreste sistemul desi totul e in regula.
Asigurati-va ca nu sunt diferente suspecte intre puterea declarata a sursei si sumele rail-urilor individuale.

Sursa de 800W cu suma rail-urilor individuale de 600W sau care ofera 400W pe 12V si restul pe 3.3V si 5V? De evitat.

Cautati review-uri ale sursei respective (folositi Google Translate daca e nevoie).

O locatie excelenta pentru review-uri in limba engleza este pe site-ul JonnyGuru. Informatii de calitate pot fi obtinute si pe forumuri, inclusiv cele autohtone, dar atentie la raspunsurile fara explicatii – vor fi mult mai multi useri fara experienta decat cu.

Aceste review-uri ar trebui sa analizeze serios sursa, inclusiv folosind echipament de specialitate. Daca nu exista review-uri pentru acea sursa, orientati-va dupa branduri ce s-au remarcat istoric pentru comonente de calitate (SilverStone, Corsair, Enermax, EVGA, Fortron, Seasonic, be quiet!) dar atentie – rareori brandul este si producatorul sursei.

In orice caz, absenta review-urilor de calitate pentru un anumit model e un semnal de alarma.

Asigurati-va ca are cablurile necesare si ca acestea au sens in raport cu tipul de sursa. Iar daca mesteriti des in sistem, orientati-va dupa o sursa modulara.

O sursa modulara are si un alt avantaj poate nu evident – cablurile nefolosite trebuie sa nu atinga posibile mase sau trasee din sistem, precum pini sau suruburi. Daca aveti cabluri expuse care ating un ventilator si sunt zburate in niste pini, s-ar putea sa va treziti cu surprize. O sursa modulara minimizeaza asemenea griji si permite un sistem mai accesibil.

Deasemenea, daca v-ati ales o sursa care nu are suficienti conectori PCI-E pentru placile video, NICIODATA sa nu folositi un adaptor MOLEX > PCI-E. Cumparati o sursa noua.

Conectorii folositi in PC-urile moderne

Conectorii folositi in PC-urile moderne – asigurati-va ca aveti numere corecte de conectori PCI-E 6/8-pin.

Si fiindca suntem siguri ca ne veti intreba, ce surse sunt decente in diferite categorii de putere?

In zona 400-600W: Antec VP-450, Corsair CX450M/550M, SF450 sau RM550, EVGA SuperNOVA 550 GS/G2, SilverStone SX500-LG, SeaSonic G 550W sau S12II 520, printre multe altele.

Cea mai practica categorie pentru majoritatea gamerilor, o sursa buna de 450W va oferi destula putere pentru a tine cam orice procesor modern fara OC sau cu OC modest, impreuna cu o placa mainstream. Daca aveti un consumator mai serios precum HD7970, R9 390 sau placi nVidia GTX x80 (eventual Ti) impreuna cu overclock atat pe CPU cat si pe GPU, poate o sursa de 550-600W.


Intre 600-800W: FSP Hydro G 650XFX TS 750, EVGA SuperNOVA 650 GS, SeaSonic M12II 620 sau Snow Silent 750, Corsair AX760 sau RM750x.

Pentru placi video puternice gen Titan-uri sau Fury, Radeon HD 295X2 sau alti mari consumatori, sau in cazul utilizarii de configuratii SLI/CrossFire de placi mainstream, una dintre acestea este perfect capabila.


Intre 800-1000W: XFX PRO 850W, Corsair AX860, SeaSonic X-850, EVGA SuperNOVA 850 P2, FSP Aurum PT1000W, Super Flower SF-1000F14HT, EVGA SuperNOVA 1000 T2.

Deja vorbim de 2-way SLI/CrossFire folosind placi de top, sau configuratii mainstream cu 3 (sau chiar 4) placi. In orice caz, majoritatea gamerilor nu o sa foloseasca o asemenea configuratie decat daca isi construiesc platforme pe termen lung – azi facem sistemul, si adaugam placi video pe masura ce-s necesare si devin mai ieftine.


Peste 1000W: SeaSonic SS-1200XP3, Corsair AX1500i, Lepa G Series 1600W, EVGA SuperNOVA 1600 P2,

Ce putem spune. Surse pentru „the 1%”. Daca achizitionati o asemenea sursa fara SLI/CrossFire de 3-4 placi high-end, inclusiv overclock sanatos, aruncati cu banii pe fereastra.


Va uram gaming la putere maxima.

comments
 
Leave a reply »

 

Leave a Response