Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :
img

Need for Speed Payback sau cum sa iti faci casino intr-un joc cu masini!

/
/
/

Stau in fata unui document gol si incerc sa imi gasesc cuvintele pentru acest review. Nu pentru ca NFS Payback ne-a lasat cu un gust amar in gura si ne-a facut sa injuram toti pixelii si liniile de cod. Ci pur si simplu pentru ca este un titlu care poate sa fie incapsulat perfect intr-o singura zicala: branza buna, in burduf de caine.

Need for Speed Payback este probabil un joc gandit pentru everygamer. Pentru toata lumea, de la bunici, pana la pusti, toata lumea doreste sa se dea cu o masina fainuta, pe care sa puna spoilere si sa o vopseasca in culori pestrite. Asta a fost si drive-ul seriei de la Undergound, cusotmizarea bolidului si cursele arcade fiind un factor decisiv in popularitatea francizei. Pe de alta parte, seria nu a fost cunoscuta pentru povesti adanci, bine spuse, cu un narativ de te lasa cu gura cascata si cu intorsaturi de situatie critice. Nici pe departe. NFS Payback este aceasi poveste respusa de un milion de ori.

Tu esti un nene care este mare scula pe bascula intre soferi, ai un grup de prieteni: The crew, cum il numeste jocul, acesta compus din: Tipul nebun care face fel si fel de cascacade pentru a atrage atentia, specialul grupului, printre altele si geniu in mecanica si evident Batman-ul grupului, sau ala care sta incruntat tot jocul si nu ii convine nimic. Cat despre personajul principal putem spune ca are o fata si un nume, dar nu este foarte memorabil. In principiu, povestea te poarta printr-o aventura bazata pe tradare, masini puternice, prietenie, o organizatie obscura si nu in ultimul rand, multe curse.

Nu ofera nimic pe care sa nu il mai fi vazut pana acum, dar, reuseste sa ofere jucatorului un motiv sa avanseze in poveste, fiind mai putin calcatoare pe nervi comparativ cu alte “povesti realiste” spuse de franciza. Tyler, Mac si Jess sunt interesanti, cat de cat, dar nu am reusit sa ne atasam de motivatiile lor. Sunt acolo sa ofere jucatorului o interactiune, fiecare dintre acestia fiind de cele mai multe ori asociat cu stilul pe care il abordeaza fiecare de condus. Tyler mai cu viteza, Mac cu off road-ul si Mac cu tot cea ce tine de muscle. Evident, avem si ciudatul grupului, Rav, care iti repara masinile. Astfel avem paleta completa de stereotipuri in jocuri pe care o sa ii purtam prin povestea “plina de intriga si mister”. Prin intriga si mister intelegem o poveste de razbunare in care astia trei se iau la tranta cu o oarganizatie malefica, care intamplator i-a tras pe sfoara, i-au dat la cap lui Rav (dar nu grav) si le-au furat o masina begoasa. Asta este motivatia povestii: Bah frate mi-au furat masina de fite si figuri si i-au dat la bot lu’ tovarasu’ meu. Sinceri sa fim, putea sa se numeasca Need For Speed Orice Cartier Marginas din Bucuresti, povestea fiind plauzibila si intr-o locatie mioritica. Pentru poveste ii acordam calificativul: Scoate capul pe geam si o sa vezi o poveste mai buna in cartier si trecem la gameplay

Dupa ce am facut praf povestea, sau cel putin asa am incercat, trecem la punctul de atractie maxim in serie: Gameplay-ul. Payback se petrece intr-o zona fictiva numita Fortune Valley, o zona deschisa in care jucatorul poate sa isi faca de cap cand si cum doreste. Combina elemente din jocurile trecute, precum panouri pe care le poti distruge si alte elemente noi, reusind sa fie un mix reusit de vechi si nou. Ceea ce ne-a placut nespus. Ideea de open-world, combinata cu trei personaje pe care le poti controla este destul de incitanta, fiecare sofer avand preferintele si clasele pe care le agreaza. Asta face cursele destul de interesante, alternarea intre cei trei reusind sa ofere un efect destul de placut, atat vizual, cat si satisfacator pentru jucator, atunci cand treci de la Mac la Jess sau Tyler, existand mici secvente cinematice menite sa ridice nivelul de adrenalina. Chestie care functioneaza inca de la prima cursa. Adaugam la asta si faptul ca avem un ciclu zi-lumina de 24 de ore si inca cateva bucurii, gameplay-ul pare promitator.

Controlul este mult mai rafinat. Parca masinile nu mai fug de cur si nici nu se mai controleaza ca niste busteni pe roti, Ghost rafinand pe semne mecanicile de joc din precedentul titlu. Lucru care se simte in timpul curselor mai bombastice, unde controlezi masini cu viteze extrem de mari. Atunci parca se simte mai bine faptul ca discutam de un titlu arcade cu veleitati de simulator. Nici prea, prea, nici foarte, foarte. Un echilibru bun am putea spune intre cele doua stiluri de joc, pe masura ce avansezi in joc, invatand mici tertipuri de gameplay menite sa te ajuta in “stapanirea” jocului. DAR!

Sunt foarte multe elemente care lipsesc din joc sau au fost implementate doar pentru ca au fost anuntate. Payback are potential, extrem de mare, dar campania este mult prea … meh. Cursele, cu toate ca destul de incitante unele dintre ele, chiar cu unele rasturanari de situatie, respecta in mare aceasi formula de pana acum. Cursa, cursa, cursa, boss, masina, de la capat. Tyler si Mac ofera misiuni… de acest gen, in vreme ce Jess, are parte in timpul campaniei de misiuni mult mai interesante, cu mult mai multe substanta si … in care te mai si distrezi. Din pacate, cam rarut. Scenele cu adevarat epice fiind de cele mai multe ori cinematice ce se desfasoara pe ecran, rare ori avand ocazia sa faci ceva interesant in joc. Formula trebuie updatata, neaparat, jocul stagnand din punct de vedere al mecanicilor de joc si al povestii. Sigur, nu este atat de rau, asta prin prisma controlului ascultator si posibilitatii de a edita masina in toate modurile posibile, dar parca ne-ar placea moduri de joc altfel, o campanie mai diversificata si eventual curse mai bine gandite. Cu toate astea, condusul si racing-ul, ceea ce atrage jucatorul, sunt distractive. Asta pana ajungi sa iti editezi motorul si realizezi in ce lume ciudata au ajuns sa traiasca astia de la Electronic Arts.

In Payback motoarele masinilor tale nu se upgradeaza folosind eventual un bloc motor nou ci folosind carti de joc, pentru logica dicteaza ca in orice titlu Electronic Arts trebuie sa existe o forma de joc de noroc. Pentru ca in esenta sistemul de upgrade este un slot machine. Alegi ce doresti sa upgradezi, tragi de manetica si vezi daca iti pica o carte de upgrade faina sau nu. Ai ramas fara parti de masina pe care sa le investesti in jocul de noroc, gata cu upgrade-urile. Asta da nu ti-au picat niste Lootbox-uri sau nu doresti sa cumperi unele cu sanse mai mari de reusita. In mare, avem impresia ca EA o sa ajunga un fel de Konami in occident, jocurile publicate de aceastia in ultima vreme avand mai multe lucruri in comun cu jocurile de noroc, nu cu gaming-ul traditional. Acest sistem este o MIZERIE. O metoda obscena de a exploata si a stoarce fiecare fir de par alb si banut din buzunarul gamerului. Mai gretos este felul in care aceste card-uri sunt implementate in joc.

Castigi cate un card dupa fiecare cursa, ceea ce este bine, dar, pe langa asta, te lasa sa pui si un pariu, pentru a putea castiga si niste banuti in plus. Ca in lumea reala nu? Cand te intreci la o liniuta cu un usulet si ii zici lu ala: Auzi mah, Asul meu de trefla, contra la Juvetele tau de neagra. Ahhh… si daca ma faci in sub 2 minute, iti dau 200 de dolari in plus. Payback este un titlu destul de alert, impingand jucatorul de spate, nivelul curselor crescand simtitor dupa primul sfert de joc, cerintele de la cursa la cursa escaladand destul de repede. Poti cumpara carti pentru upgrade-uri de la magazine speciale, dar si asta implica alergarea pe harta si gasirea acelei carti care iti aduce masina la 300 cc. Acest gen de mecanica de joc nu face nimic altceva decat sa adauge artificial la orele de joc, obligand gamerul sa alegre ca bezmenticul pe harta dupa magazine de carti. Pe de alta parte, asa mai descoperi din harta si mai faci ceva event-uri separate, asa ca nu e chiar… apocalipsa. Usor spre dezastru. Spunem asta pentru ca orice card achizitionat, poate sa fie folosit doar pe bolidul pe care l-ai cumparat si doar pe acesta, limitand si mai mult sistemul. De notat ca au fost momente in joc in care am ramas blocati si nu am putut avansa pret de doua ore, pentru ca am alergat dupa card-uri de upgrade. O MIZERIE. Sfatul nostru… terminati cat mai repede campania de single player si concetrati-va dupa pe chestiile interesante. Customizatul de masini spre exemplu.

Editarea si gameplay-ul in sine, atunci cand ajungi sa te joci, este de departe cel mai distractiv element al jocului. Ori de cate ori esti in spatele volanului, jocul straluceste… adica uiti ca te-ai frustrat pana acum cautand shop-uri. Traseele sunt bine alese, fie ca discutam de off-road sau o misiune speciala. Cele cinci moduri de joc sunt destul de variate cat sa ofere o plaja larga pentru un gamer obsedat de racere, iar hud-ul acum nu pare atat de incarcat, Ghost mergand acum pe ceva mult mai minimalist. Ceea ce nu putem spune despre curse, aici lucrurile fiind mai complicate. Exista fel si fel de job-uri secundare, side-bet-uri si alte elemente pe care le poti completa in timpul unei curse, asta ajutand crew-ul tau pentru a se razbuna pe organizatia malefica. Ofera o distractie placuta de la ideea monotona de traseu, dar ne-ar placea sa vedem aceste obiective secundare implementate mult mai bine in mecanica generala a jocului, eventual sa atarne mai greu la finalul jocului faptul ca ai terminat o cursa intr-un anumit fel. Ar schimba putin dinamica jocului si ar introduce si un pic de variate intr-o serie care stagneaza in ultima vreme.

Sunt multe elemente care te pot scoate din sarite in NFS Payback. Dar per total nu este chiar atat de rau. Sigur, o sa pierzi cateva ore bune doar asteptand cele 10 minute la magazin sau poate chiar ore pana ajungi sa poti sa intri intr-o cursa, dar atunci cand o faci Payback este distractiv. Este un exemplu senzational de Branza buna in burduf de caine. Un joc cu foarte mult potential, distrus de sistemul de carti de upgrade. Pentru gameplay ii oferim calificativul: Clasificare joc de noroc in tarile civilizate si trecem la multiplayer.

Hei… mai tine minte cineva cand se ducea cu PC la un amic si incingea un LAN de toata frumusetea. Mai tine minte cineva cand ne jucam ca bezmeticii NFS in retea? Ei bine acum putem, Payback avand … local multiplayer… care nu costa si nici nu este in forma de DLC sau il gasesti in loot-box. Este implementat in joc direct. O surprinza majora. Multiplayer-ul online pe de alta parte, este impartit in doua categorii: Ranked si Casual. Aici ai acces la tot ceea ce ai acumulat in timpul campaniei singleplayer, ceea ce reprezina cea mai mare problema a componentei singleplayer. Jocul, fiind bazat pe un sistem de carti ce se leaga de sistemul de upgrade, aici joaca un rol mult mai important, moment in care o sa realizezi ca personale care au cumparat mai multe loot-box-uri sau au mai multe carti decat tine, o sa te bata intr-un ultim hal. Esti… carne de tun online daca nu stai si grindezi carti pana iti vine acru in gura. Asta daca nu esti pregatit sa scoti niste cash pentru niste loot-box-uri. Pentru multiplayer ii acordam calificativul: Sa iti iei cartile alea si sa le infigi… si trecem la prezentare.

Bazat pe un motor Frostbite 3, NFS Payback este un joc care arata si se comporta bine in majoritatea cazurilor. Faptul ca studioul responsabil cu realizarea jocului este deja familiar cu aceasta platforma se vede cu ochiul liber. Modelele de masini si cele ale personajelor nu arata rau, cu toate ca mai au ceva de lucru la fete, care sa fim seriosi, pot speria orice copil sub 4 ani. Dar, peisajele sunt absolut senzationale, tranzitiile si unele cinematice chiar arata bine, cu toate ca n-ai nimic de spus in 99% dintre ele si lista este destul de lunga. Dar, se mai repeta cate o cladire, cate o masina in trafic si tot asa. Sunt trade-off-uri pe care trebuie sa le faci la un joc open-world. Cu exceptia unor texturi care mai apar sporadic si catorva caderi de cadre sporadice inainte de update, functional, NFS Payback arata si se comporta bine. Muzica este antrenanta si ofera o slectie destul de variata, iar actorii vocali, cu toate ca nu memorabili, reusesc macar sa depuna o prestatie credibila si emotionala. Uneori… Pentru prezentare ii acordam calificativul: Este Frostbyte 3… N-ai cum …

Need for Speed Payback este un joc bun… ascuns in spatele unui sistem pay to win online si unuia dintre cele mai proaste sisteme de upgrade in racere din ultima vreme. Un joc distractiv, cu adevarat distractiv, distrus de microtranzactii si lacomie. Recomandarea noastra pentru cei care se vor incumeta sa achizioneze acest joc, este sa il trateze ca pe un joc free to play in care trebuie sa astepti minute intregi sa se reseteze shop-uri si in care iti incerci norocul la slot-machine. Daca reussti sa treci peste aceste aspecte, o sa gasesti un joc bun, dar care are o tona de sisteme de gameplay implementate pentru a-ti baga mana in buzuar. Need for Speed Payback primeste de la noi nota 7 si calificativul: O mizerie de cazino online cu veleitati de joc bun.

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+
  • Linkedin
  • Pinterest

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This div height required for enabling the sticky sidebar