1 comment

Overwatch Preview

by on 10/05/2016
 

Din ruinele proiectului Titan, un MMO prin care Blizzard a dorit si a esuat sa refaca succesul lui World of Warcraft, a rasarit Overwatch. Un joc ce nu poate fi numit un MMO, un RPG si nu are tangenta prea mare cu titlurile anterioare pe care le-a lansat Blizzard. Overwatch apartine unui gen de jocuri care a devenit aglomerat in ultimul an, cel al FPS-urilor de multiplayer cu personaje care au abilitati diferite. Cu ani in urma, tot ce gaseai pe acest segment era Team Fortress 2 si poate Monday Night Combat.

In rest, nimic, dar in numai doi ani fiecare studiou mare pare sa aiba un astfel de joc in productie. De ce? Poate pentru ca reprezinta o combinatie cu succes garantat dintre eroii unui MOBA si gameplay-ul unui FPS de multiplayer. Industria pare ca mizeaza mult pe acest gen de jocuri, iar Blizzard are sanse foarte bune sa domine segmentul, pentru ca Overwatch este, pana acum, un joc foarte bun.

Cel mai simplu mod de a-l descrie este „daca Valve ar fi facut Team Fortress 3 in loc sa tot faca palarii pentru Team Fortress 2”. Overwatch are numeroase similaritati cu clasicul TF2. Are aceleasi moduri de joc: Control Point, King of the Hill si Payload, desigur cu nume diferite. Are personaje cu foarte multa personalitate, replici si optiuni de customizare. Are si harti pline de personalitate, care par sa spuna o poveste proprie si ofera detalii despre lumea in care se petrece jocului.

Diferentele cele mai mari dintre cele doua jocuri se manifesta la personaje. Aici Overwatch exceleaza, pentru ca fiecare personaj este aproape in totalitate diferit de oricare altul si ofera o varietate imensa de stiluri de joc. Eroii din Overwatch tind sa aiba intre patru si cinci abilitati in arsenalul lor. Cea de baza este considerata arma lor principala, ca un pistol, doua pistoale, revolvere, lansatoare de rachete, arme cu luneta, aruncatoare de grenade, arme de fulger, ciocane imense si lista continua. A doua abilitate este in general focul secundar al acelei arme sau o putere mai speciala, iar in unele cazuri personajele vor avea chiar focuri tertiare pentru acea arma. Unii pot arunca armura pentru aliatii lor, le pot oferi scuturi, pot construi turete, pot vindeca si multe altele. Apoi vine puterea de calatorie. Cea mai plictisitoare dintre toate este alergatul. Asa ca majoritatea personajelor se pot teleporta, pot zbura, pot goni ca taurii furiosi care iau in coarne tot ce le sta in cale, pot escalada pereti, se pot catara sau, pentru ca un personaj este o gorila super-inteligenta, pot sari zeci de metri direct in capul unui inamic.

Ultima abilitate ar putea fi numita „ultimata”, pentru ca functioneaza la fel ca in jocurile ca League of Legends sau DotA. Numai ca in loc sa o dobandesti la nivelul 6, incepi cu ea si se incarca lent, in functie de cat damage faci inamicilor. Aici jocul chiar straluceste, pentru ca aceste ultimate pot fi de-a dreptul ridicole. Una este literalmente wall-hack, permitand unei echipe intregi sa vada inamicii prin pereti. Trei dintre ele sunt un aimbot care permit in mare parte omorarea tuturor inamicilor de pe ecran. Ai bombardari excesive cu rachete, roti de sarma ghimpata care explodeaza, bombe care se lipesc de inamici, invierea tuturor aliatilor din apropiere, plus multe alte lucruri care la prima vedere par a fi foarte dezechilibrate. La urma urmei, unul din personaje se poate transforma intr-un tanc pentru 10 secunde care poate omora aproape orice inamic printr-o singura lovitura. Ar fi genul de lucru care in League of Legends ar fi nerf-uit instantaneu. Dar aici, nu.

De ce? Pentru ca echilibrul lui Overwatch vine tocmai de la faptul ca fiecare abilitate de acest tip poate fi excesiv de puternica daca este folosita asa cum trebuie. Cand fiecare personaj este atat de asimetric si dezechilibrat fata de oricare altul, si nu exista limitare asupra numarului de personaje identice care pot fi prezente in aceeasi echipa intr-un meci, echilibrare se face de la sine. Asta inseamna ca Overwatch poate fi unul dintre cele mai amuzante FPS-uri de multiplayer disponibile pe piata, fiindca nu iti roade nervii cu modul in care dezvoltatorii tot au incercat sa scoata distractia si sa puna echilibrare in locul ei.

Este genul de joc in care poti face lucruri foarte ridicole, cum ar fi sa zbori cu un inamic in brate peste marginea hartii. Sau fiecare jucator dintr-o echipa s-ar putea transforma in gorile care incep sa alerge bezmetice pe harta, luand fiecare inamic la pumni. Iar jocul tinde sa sublinieze astfel de momente, nu doar prin reluare in care inamicul isi vede moartea, dar si prin reluarea de la final, la care toata lumea va vedea jucatorul care a izbutit sa faca cel mai tare lucru din acel meci. Acel jucator nu trebuie sa fi fost cel mai bun, trebuie doar sa fi facut ceva grozav.

Overwatch este genul de joc la care pozitivitatea si distractia sunt incurajate din design, din estetica, din personalitatea radianta a personajelor. Este opusul diametral a unui joc precum Counter-Strike, din care ai tendinta sa iesi dintr-un meci pierdut cu planuri pentru provocarea urmatorului razboi mondial. Aici, dintr-un meci pierdut poti iesi razand, pentru ca in rolul unui ninja cibernetic ai redirectionat fiecare glonte al unui inamic inspre aliatii acestuia. Tot ai pierdut, dar te-ai distrat. N-ai murit dintr-o lovitura de la un AWP, printr-un perete, inainte sa vezi macar inamicul, aproape de parca ar fi avut aimbot si wall-hack. In Overwatch, daca se intampla asta, inamicul probabil chiar le avea pe ambele, dar este in regula, pentru ca le ai si tu, iar la nevoie poti sa arunci un lant in jurul gatului acelui inamic pentru a-i face cunostinta mai indeaproape cu o pusca.

Overwatch va fi lansat in ziua de 24 mai, cu un beta-test premergator la inceputul lunii mai. Pare de parca ar putea fi un joc de succes, dar momentan are o mica problema, pretul. Costa 40 de euro, ceva ce este chiar surprinzator pentru ceva publicat de Activision-Blizzard, dar tot cam scump pentru un joc lipsit de singleplayer. Cu putin noroc, nu se va repeta incidentul Titanfall, un alt joc cu gameplay foarte amuzant, dar aproape cu nici un jucator acum, pentru ca era scump. Avand un prag ridicat de intrare, a insemnat ca atunci cand cativa jucatori au inceput sa plece, scazand astfel sansele de a gasi un meci, au plecat si restul jucatorilor pentru ca nu veneau suficienti oameni noi cat sa acopere pierderile si sa asigure ca mereu vei gasi un meci. Daca ar fi fost mai ieftin, sau gratuit, pragul ar fi fost suficient de scazut cat sa asigure un influx de jucatori noi. Si daca nu vor fi acei jucatori noi care sa compenseze pentru plecarea celor vechi, atunci si Overwatch va avea aceleasi probleme.

comments
 
Leave a reply »

 

Leave a Response