0 comments

Review: Olympus O-MD E-M5 II, una dintre cele mai bune camere foto ale momentului!

by on 01/03/2015
 

Primul OEM-D E-M5 de la Olympus a fost un hit. O camera revolutionara si oarecum neasteptata, care s-a luat la tranta cu concurenta „establishment” de la egal la egal. In aceste conditii, asteptarile de la cel de-al doilea „take” al acestui model au fost mari. Am mers sa-l vedem acum doua saptamani la Praga, chiar la lansarea oficiala est-europeana si nu ne pare rau. L-am carat cu noi inapoi acasa pentru a-l studia mai in amanunt si in continuare va vom spune ce impresie ne-a facut.

MKII ramane aceeasi camera de dimensiuni mici, atractiva si eficienta, asa cum ne-a obisnuit precedenta. Dar ceea ce se afla sub capota este clar un pas inainte, chiar daca ar fi sa judecam doar dupa functia de fotografiere la 40MP sau noul sistem de stabilizare pe 5 axe. Asadar, E-M5 II nu este o revolutie, dar este categoric o evolutie, mai ales in conditiile in care competitia a ridicat si ea stacheta in ceea ce priveste mirrorless-urile destul de sus. Sa trecem rapid in revista cateva specificatii importante si sa vedem ce aduc acestea in plus pentru imbunatatirea rezultatului final, adica fotografie sau filmare.

Avem un senzor de 16MP 4:3 CMOS. Sistemul numit Sensor-Shift care permite miscarea acestuia, faciliteaza fotografierea a 8 cadre diferite si crearea unei compozitii HI-RES de 40MP prin alipirea celor 8 cadre. Este evidenta ingeniozitatea acestei solutii, care de fapt iti permite fotografii de 40MP cu un senzor de 16. Nici segmentul video nu a fost neglijat. Avem acum capabilitati de inregistrare de pana la 60FPS Intraframe la 77Mbps. Stabilizarea pe 5 axe, atat in modul foto dar mai ales in cel video, este o aditie extrem de importanta. Cei de la Olympus sustineau la lansare ca sistemul face cam 80% din ceea ce face un SteadyCam, adica un sistem de stabilizare profesional de multe mii de dolari. Am testat aceasta functie la greu si n-am contorizat procentele, dar imbunatatirea este categoric vizibila cu ochiul liber.

Cele 10 cadre pe secunda la fotografierea in rafala si shutter-ul care merge pana la 1/8000 sunt alte doua functii importante pentru o camera cu pretentii. La toate acestea mai adaugam Focus Peaking-ul, excelent la filmare si extrem de util pentru cei care filmeaza „pe manual”, iesirea HDMI necomprimata, ceea ce arata ca aparatul nu este dedicat celor care filmeaza pisici, la fel si intrarea de microfon sau optiunea de timecode il plaseaza in atentia videografilor priceputi. Meniul de control rapid este mi se pare mai mult decat bine structurat si permite cel mai bun control al unei camere pe care l-am vazut de multa vreme incoace.

Nu in ultimul rand, design-ul este un punct forte al acestei camere. Este cu adevarat frumoasa, retro-styled si construita impecabil. Dar pe cat este de frumoasa, pe atat este de functionala si ergonomica. Puzderie de controale manuale pentru toate functiile esentiale: ISO, expunere, WB, HDR, butoane presetabile, etc. Exista si functii care pot fi accesate pe touchscreen, ecranul fiind oricum rabatabil, o inlesnire importanta mai ales la filmare. Am testat camera cu un obiectiv 12-40mm cu expunere 2,8 din noua serie PRO de la Olympus, exceptional, unul dintre cele mai bune obiective 4/3 care ne-au trecut vreodata prin mana, dar despre care vom vorbi pe larg alta data. Cu siguranta mai sunt lucruri care ne-au scapat si pe care le vom mai descoperi pe parcurs. Pana una-alta, desi majoritatea cunoscatorilor afirma pe net ca primul E-M5 a fost „the stepping stone”, eu votez clar pentru cel de-al doilea, care mi se pare mai rafinat, mai matur si cu mult mai puternic.

Be the first to comment!
 
Leave a reply »

 

Leave a Response