1 comment

Review: Stellaris

by on 06/06/2016
 

Ce se intampla atunci cand combini un joc de explorare si cucerire spatiala cu unul de intriga politica? Nu stiu sa va spun cu siguranta, pentru ca Stellaris din pacate nu are prea multa intriga politica.

Stellaris este primul joc spatial creat de Paradox Development Studio, asa ca erau anumite asteptari de la el. Mai exact, era o asteptare  anume de la el, cea ca va fi similar cu Europa Universalis sau Crusader Kings 2, dar plasat in spatiu si cu elemente din jocuri de tip 4X spatiale, precum Master of Orion, Space Empires sau Galactic Civilizations. Dar asta nu este tocmai ce am primit.

Desigur, sunt asemanari clare cu Europa Universalis, Paradox avand iarasi insistenta de a folosi aceleasi panouri de informatii ca de acum 10 ani, unele dintre ele fiind iarasi insuficiente. Spre exemplu, cel de economie nu prea iti spune in detaliu cine produce ce venit. Si-ai avea nevoie de asa ceva cand conduci un imperiu galactic ce se intinde peste sute de lumi si milioane de miliarde de „oameni”. Iar luptele se desfasoara la fel ca la jocurile Paradox. Nu ai control asupra lor, cand doua armate se intalnesc, ceea cu lideri mai buni si forte mai numeroase va castiga. Lipsesc pana si factorii de mediu, ca muntii sau mlastinile, care pe vremuri ofereau bonusuri decisive. Aici totul e in spatiu, n-ai cum sa te ascunzi drept un munte in spatiu.

stellaris

Spre surprinderea mea, Stellaris nu este un reskin de Europa Universalis. Chiar este un joc spatial 4X facut de la zero, care se descurca foarte bine la a fi un joc spatial 4X. Fara cadrul istoric in care sa se limiteze, fara acuratetea geografica pe care sa o respecte, oamenii de la Paradox si-au concentrat efortul pe a face un titlu care prezinta cateva o combinatie de elemente interesante pentru acest gen. Poate ca nu sunt noi, dar sunt in cea mai mare bine implementate.

Incepi Stellaris prin selectarea unei civilizatii sau prin construirea uneia de la zero. Alegi infatisarea, conditiile mediului natal, cateva caracteristici care palesc in comparatie cu cele din Master of Orion 2 si principiile etice ale poporului tau. Acestea sunt foarte importante, determinand bonusuri pasive, relatiile cu alte civilizatii si ce tipuri de guvern poti alege. Cum ar afecta etica relatiile, va intrebati? Cum credeti ca o specie de fanatici religiosi xenofobi se vor intelege cu o rasa militara fanatic materialista? Va garantez ca nu se vor intelege. Iar sistemul este construit ca indiferent cum ai vrea tu sa joci, prin natura doua astfel de civilizatii nu se vor intelege. Pot deveni cu timpul prieteni si aliati, dar va fi nevoie de mult efort si foarte mult timp. La urma urmei, tu esti doar maestrul papusar care conduce liderii civilizatiei tale, nu poti schimba modul in care gandesc cetatenii.

Apoi trebuie sa selectezi tehnologia de baza pentru armament dintre lasere, arme nucleare si mitraliere pe steroizi. Indiferent ce vei selecta, le poti cerceta si pe celelalte cu timpul. Diferentele dintre ele nu sunt foarte drastice. In final, aveti o intrebare foarte importanta de contemplat. Ce tehnologie a descoperit civilizatia ta pentru a-i permite sa cucereasca stelele? Ai trei optiuni: Gauri de Vierme, Hiperspatiu si Warp.

Fiecare dintre ele functioneaza fundamental diferit, afectand modul in care vei juca si nu poti sa le cercetezi pe celelalte. Mai tarziu, foarte tarziu, poti capata un Jump Drive care va inlocui tehnologia ta curenta, dar cu un mic dezavantaj la care ajung de indata. Merita mentionat ca nu exista vreo metoda de interdictie a calatoriei interstelare, iar singura de care practic te-ai putea apara ar fi Hiperspatiu, fiindca inamicul este obligat sa mearga pe linii prestabilite intre sistemele solare. Cu celelalte, in special cu Gaurile de Vierme, poti ocoli foarte multe blocade.

20160606092510_1

Dupa ce ai decis ce fel de civilizatie vrei, este timpul sa te apuci de explorat. Modul prin care Stellaris reuseste sa iasa in evidenta printre semenii sai este accentul pe care il pune pe descoperirea de planete noi, stele si fenomene spatiale. Cand ajungi in orbita lor, nu stii in detaliu ce se afla pe acolo. O planeta ar putea fi cu ruine ale unei civilizatii care s-a distrus prin razboi nuclear, o Planeta Mormant, unde se afla relicve pretioase pe care le poti folosi. Trebuie sa iti faci flote de nave Enterprise si sa le trimit pentru a descoperi mai intai stelele, iar abia apoi sa le cuceresti. Aceste nave vor avea chiar propriul capitan, ca Picard, Kirk sau Janeway, de a caror competenta si experienta depinde sansa de elucidare a misterelor universului. Iar universul este plin de mistere si civilizatii noi de intalnit. Unele dintre ele nu vor fi inca suficient de avansate cat sa calatoreasca in spatiu. Ar putea fi chiar primitive, in epoca de piatra. Ai atunci cateva posibilitati in fata ta. Poti invada lumea, poti trimite soldati inarmati cu arme laser sa transforme cativa primitivi inarmati cu pietre in sclavi. Dar daca vrei sa fii mai putin violent, poti sa amplasezi o statie de observare. Iarasi, ca la Star Trek. Poti sa ii observi cum traiesc, pentru a capata date stiintifice. Poti sa incepi sa ii iei pe navele tale pentru experimente, pentru a capata mai multe date si a da nastere unor zvonuri locale despre OZN-uri si rapiri. Daca vrei sa fii mai direct, ii ajuta sa capete tehnologie noua, sa devina o civilizatie galactica, poate chiar una recunoscatoare. Iar partea cea mai glorioasa este ca poti sa infiltrezi civilizatia lor primitiva. Poti sa le inlocuiesti treptat liderii, iar pe parcursul secolelor ii ghidezi, ii modelezi pentru a fi o rasa de servitori, docila. Nu sclavi, decat daca vrei, dar obedienta. Da, poti fi conspiratia extraterestra a unei civilizatii. Poti fi ceea ce Fox Mulder cauta in X-Files, pot fi conspiratia Men in Black si fiecare alta „teorie” despre cum suntem condusi de Zeta-Retulieni de pe planeta Zeebes. Nu este o componenta extrem de dezvoltata a jocului, dar prezenta sa serveste la a-i da lui Stellaris o savoare excelenta.

Cand dai de planete care pot fi colonizate, vei trece la faza de extindere a imperiului tau. Ce exact poti coloniza si cat de bine se vor descurca oamenii tai pe aceste planete depinde de conditiile mediului. Cu timpul, aceste conditii pot fi imbunatatite, prin construirea de convertoare atmosferice sau prin modificare genetica a populatiei pentru a rezista mai bine la temperaturi extreme. Poti chiar transforma complet planeta, pentru a-i schimba in totalitate mediul, cat sa fie la fel ca planeta natala a rasei tale. Din pacate, nu poti terraforma toate tipurile de planete. Cele pustii, cele toxice, cele de gaz si cele vulcanice nu pot fi in vreun fel colonizate.

In timp ce cauti planete noi de colonizat, vei da de anomalii prin galaxie, lucruri care nu pot fi explicate cu una cu doua, cum ar fi un cilindru negru care orbiteaza de milenii o stea. Iar elucidarea lor pot duce la recompense foarte mari, cum ar fi reactivarea unei fabrici orbitale care, inainte de a se dezintegra cu totul, iti construieste o nava de razboi echipata cu tehnologie atat de avansata incat face toate acele amenintari care zboara prin spatiu, toate acele drone miniere nebune, toate acele rase non-inteligente cristaline si foarte ostile, o nimica toata de infrant.

20160606092912_1

Dar nu te bucura prea mult de acea nava, pentru ca oricat de zeu ai crede ca esti, mereu va fi cineva mai puternic. Stellaris vine cu o idee grozava, cea ca poti selecta la inceputul unui meci daca vor exista civilizatii care au existat inainte de a ta. Aceste civilizatii vor fi imperii antice, antice si decazute. Nu ai prea multe optiuni diplomatice cu ele, fiindca sunt vechi de milenii si satule de contactul cu civilizatii mici si neinsemnate. Au acces la tehnologie extrem de avansata si forte care se numara din start in sute de mii. Nu sunt genul de persoane pe care le vrei ca inamicii tai, pentru ca te vor distruge, te vor face un vasal, in cel mai bun caz.

Totusi, daca ai curajul sa incepi un razboi, si reusesti cumva sa le distrugi o mica nava ratacita, iar in cele din urma ramai cu suficiente nave cat sa ai unde sa te ascunzi la capatul galaxiei de ei, exista si un beneficiu. Poti trimite navele tale Enterprise sa cerceteze ramasitelor navelor inamice, a oricarei nave inamic, pentru a le studia tehnologia. Cu timpul poti chiar descoperi acea tehnologie fara sa o cercetezi direct.

Gasirea de tehnologii noi va fi una din ocupatiile tale principale. Vei avea trei savanti care se vor ocupa de cate o ramura a stiintei si vei capata pe parcursul jocului acces la nave mai mari, complet personalizabile, la scuturi mai bune, arme mai feroce, cladiri superioare pentru coloniile tale si multe altele. Exista foarta multa tehnologie in joc, insa nu tocmai ridicol de multa. Adica, este multa, dar nu este ridicola. Nu poti capata tehnologia necesara pentru a distruge planete, pentru a transforma stele in gauri negre sau pentru a omori oameni doar cu gandul. Alte jocuri ale genului au asa ceva, ceea ce le face foarte distractive pe termen lung.

Stellaris nu le are. Stellaris nu are nici spionaj. Nici intriga politica. Are misiuni, quest-uri care apar pe ici si colo, dar nu suficiente, pentru ca nu au fost adaugate cele menite sa iti dea ceva de facut in partea de mijloc a jocului, care se leaga de extinderea coloniilor. Ar trebui sa fie adaugate in viitorul apropiat, probabil ca un update gratuit.

20160606092711_1

Ce vreau sa spun este ca pe la mijloc Stellaris devine cam plictisitor si monoton, pentru ca nu se intampla mai nimic nou. Doar repeti ce faceai si la inceputul jocului, insa fara magia noutatii. Dar la final se schimba. Sigur, este mult de munca pana atunci si foarte multa repetitie, dar pe de o parte merita.

Sunt trei lucruri care vor schimba fundamental modul in care joci Stellaris si motivele pentru care il joci. Aleator, prin univers ai putea gasi o rasa ostila. Una pe care nu o poti contacta, a carui limbaj nu il poti intelege, cu care nu poti forma o legatura sau o federatie. Va puteti gandi la ei ca zergi sau Tyranids. O specie complet ostila care va teroriza stelele si pe care va trebui sa le combati alaturi de orice alt imperiu a mai ramas in viata. Prin coincidenta, poti sa construiesti chiar tu abominatii genetice pentru a invada planetele inamice, fie Xenomorphs, fie ceea ce ai folosi in mod normal pentru a combate Tyranids, SPACE MARINES!

Dar daca monstrii stelari nu duc la acel razboi nesfarsit pe care il vreti, Stellaris mai are si tehnologii periculoase. Dupa ce incepi sa le cercetezi, celelalte imperii te-ar putea contacta, pentru ca repercusiunile lor ar fi potential groaznice. Daca refuzi sa incetezi, te-ar putea vizita cu niste nave spatiale. Si de ce le este atat de multa teama? Pentru ca poti cerceta AI-uri. AI-uri care pot ajunge la concluzia ca o persoana sintetica nu trebuie sa fie un sclav. Dimpotriva, pot fi cei care decid cine sunt sclavii, iar un nou razboi interplanetar poate sa erupa. Oameni vs masini. Ca un Mass Effect dar cu final satisfacator.

20160606092540_1

Iar o alta tehnologie in egala masura de periculoasa este acel Jump Drive. Pentru ca atunci cand rupi realitatea ca sa calatoresti intre doua puncte de parca distanta dintre ele nu ar exista, risti sa dai de ceva dincolo val de ceva rau, malefic si foarte suparat ca i-ai deranjat somnul.

Acest gen de incidente fac Stellaris foarte interesant spre final, daca veti da peste ele. Daca nu, atunci jocul ar putea deveni monoton.

Totusi, este un joc placut. Iar Paradox avand tendinta sa isi suporte ani de zile titlurile de succes, puteti fi siguri ca neajunsurile lui Stellaris vor fi reparate cu timpul. Diplomatia va deveni mai buna, partea de mijloc nu va mai fi asa plictisitoare, armele vor deveni mai apocaliptice si, cine stie, poate galazia va fi invadata de Azteci.

Asa ca daca aveti chef de un 4X cu ceva elemente de Grand Strategy, va incurajez sa incercati Stellaris. Sau puteti astepta Master of Orion cel nou si urmatorul expansion al lui Galactic Civilizations.

comments
 
Leave a reply »

 

Leave a Response