0 comments

Selectia sexuala… la om! Cum ne alegem „involuntar” partenerii?

by on 29/06/2015
 

Sexualitatea umana nu este exclusiv social construita si independenta de biologia speciei, cum s-a tot sustinut pana acum. Unica diferenta pe care o vedem scrisa in manualele de psihologie referitor la cele doua sexe este ca… barbatilor le plac femeile, in timp ce femeilor le plac barbatii! (sigur, cu exceptii frecvente 🙂

Evident ca o mare parte a comportamentului sexual si de alegere a partenerului este influentat de mediul social, dar nu vom intra aici in controversa mediu/gene, nature / nurture. Oamenii sunt mamifere, deci investitia materna o depaseste pe cea paterna. Femeia gesteaza 9 luni si apoi alapteaza circa 2-4 ani (in culturile traditionale preagricole). Barbatii sunt in medie de 1,15 ori mai mari decat femeile ceea ce spune ca au existat perioade in care competitia intre barbati era puternica. Oamenii traiesc in grupuri mari, ceea ce determina oportunitati constante de imperechere. A fost amintita adesea si posibilitatea existentei unui sistem de reproducere al ancestorilor umani asemanator cu cel al cimpanzeilor, posibilitate bazata pe studii comparative ale raportului dintre marimea corpului si cea a testiculelor. Copiii sunt nascuti incompet dezvoltati (fata de celelalte primate) si au nevoie de multa investitie parentala. Barbatii, vanatori in principiu, pot si investesc de obicei mai mult decat minimul alcatuit din hranire, protectie, invatare.

Incornonarea este intotdeauna una dintre grijile primare ale barbatului si culturile umane au dezvoltat diferite mecanisme prin care se asigura de reducerea frecventei acestui fenomen. De asemenea se presupune ca una dintre preocuparile de baza ale femeilor este asigurarea investitiei unui barbat in cresterea copilului. De obicei este vorba despre asigurarea investitiei tatalui biologic al progeniturilor, dar se pare ca femeile au dezvoltat si strategii reproductive alternative: copularea cu un barbat din afara cuplului (care ofera gene bune) si cresterea lui in cuplu cu ajutorul unui barbat generos si de ajutor. Pentru ca traim in grupuri largi, ca si cimpanzeii, dar pentru ca barbatii investesc in pui, ca pasarile, in aproape toate societatile exista institutia sociala a casatoriei ca alianta reproductiva intre parteneri care limiteaza accesul unor terte parti la sex si investitie parentala.

Anumite componente ale mediului s-au schimbat fata de cele in care specia umana a petrecut circa 99% din timpul sau de existenta. Nu exista contraceptie, si orice legatura sexuala putea duce la aparitia unui copil. Nu existau agricultura si rezerve de hrana, copiii erau alaptati la san si erau in strans contact cu mamele pana la circa 4 ani. Gandurile si sentimentele noastre despre sex sunt adaptate la o lume in care sexul ducea la aparitia de copii, chiar daca acum lucrurile sunt destul de diferite.

Trasaturi cautate de ambele sexe la parteneri

Preferintele enuntate si cautate de oamenii din toate culturile sunt de cele mai multe ori clare si specifice, si in general sunt consistente interetnic. Aceasta universalitate, combinata cu predictiile oferite de teoria selectiei sexuale, ne orienteaza spre atribuirea acestor preferinte unui aparat psihic evoluat pentru a selecta parteneri ce pot spori fitnessul biologic al indivizilor. Insa diferite studii au reliefat existenta a cel putin doua tipuri de relatii sexuale: cele pe termen lung, destinate de obicei procrearii (concretizate prin casatorie) si cele pe termen scurt, aparute mai cu seama la adolescenti, care nu duc de obicei la aparitia de urmasi. Criteriile discutate mai jos ilustreaza relatiile pe termen lung. Acolo unde este cazul, vor fi indicate criterii si diferente intre acestea in diferitele tipuri de relatii.

De exemplu, in ceea ce priveste inteligenta partenerilor de scurta durata, barbatii sunt in general mai putin pretentiosi decat femeile, in schimb la cei doriti pentru casatorie nivelul de asteptare este asemanator. Enuntam mai jos cateva dintre tipurile comune de preferinte:

Amabilitatea, bunatatea, prietenia (kindness): Ambele sexe pun pe primele locuri trasaturi psihologice ale partenerului posibil: caracter plăcut, prietenos, bunatate, tandrete, abilitati sociale etc. Se considera ca aceasta preferinţa este o consecinta a adaptarii speciei, întrucât creşterea copiilor dureaza foarte mult la om. Astfel, un partener intelegator poate fi un avantaj intr-o relatie pe termen lung.

Disponibilitate: De obicei sunt cautati indivizii care nu au angajamente anterioare sau nu sunt incredintati altora (a se vedea cutuma aranjarii casatoriei de către parinti).

Implicare emotionala: Curtarea asigura dovezi prin care indivizii se asigura ca posibilul partener este angajat si din punct de vedere emotional.

Atractivitate fizica: Acest criteriu subsumeaza la randul sau mai multe componente. Un individ recunoscut a avea o atractivitate fizica inalta semnaland de fapt diferite trasaturi relevante biologic: normalitate, maturitate, sanatate,  fertilitate, calitate genetica etc. Maturitatea si fertilitatea sunt cautate in primul rand datorita scopului legaturii intre parteneri: procrearea. Semnele de calitate genetica sunt foarte importante – ele indica probabilitatea obtinerii unui urmaş de calitate. Pe langa normalitate, calitatea genetica este recunoscuta si prin simetria bilaterala a trasaturilor faciale si corporale si prin etalarea unei epiderme sanatoase. Aceste trasaturi sunt admirate in toate culturile studiate. Fiecare isi doreste un partener normal, sanatos, fara paraziti si infectii. Sanatatea partenerului poate duce la un copil mai sanatos cu sanse mai mari de a supravietui si de a fi ales ca partener la randul lui. In mediul ancestral nu existau laboratoare de analize sau aparate moderne medicale. In schimb se puteau folosi simturile existente pentru a evalua sanatatea posibililor partneri. Si existau la indemana modalitati de semnalizare a calitatii. Altfel spus, s-a dezvoltat simtul estetic, „ochiul” pentru aprecierea frumusetii: simetria, lipsa diformitatilor, a „accidentelor” pielii, claritatea ochilor, albeata dintilor, toate aceste caracteristici ale frumusetii prezente in poezii sunt apreciate in toate culturile umane. Un semn subtil al calitatii genetice este prezenta trasaturilor comune, medii. Dimensiunea medie a unei trasaturi a fetei in populatia locala este un foarte bun predictor al designului optimal favorizat de selectia naturala si sexuala.

Cine se aseamana se aduna (positive mating asortment)

Bineinteles ca deşi aceste trasaturi sunt universal apreciate, cand este vorba de realizarea unui cuplu, indivizii isi ajusteaza preferintele conform propriilor valori, mai ales ca nu toti indivizii poseda caracteristicile ideale. Analog cu abordarea economica a pietelor, si pe taramul reproducerii umane fiecare individ are o anumita „valoare pe piata”. Astfel, s-a constatat ca indivizii sunt mai atrasi spre un „parteneriat” cu cei care au o valoare similara. Sigur ca la oameni viata sociala inalt diferentiata isi spune cuvantul in ceea ce priveste alegerea partnerului: indivizii cu preocupari si conditii similare sunt mult mai expusi probabilitatii de a se intalni intre ei. Insa toate aceste detalii nu pot explica pe de-a intregul de ce indivizii cu similitudine fenotipica se gasesc reciproc atractivi si intemeiaza cu preponderenta familii. Aceasta asortare a indivizilor pentru reproducere este des intalnita si la animale.

Distanta optima genetica

Acest concept este si el folosit in explicarea asemanarii indivizilor din cupluri. Alegand indivizi nu foarte diferiti, dar nici prea apropiati din punct de vedere genetic, poate conferi avantaje. Una dintre explicatii este ca la nivel genetic homogamia conserva combinatiile de gene adaptate pentru mediul respectiv. Aceste combinatii ar fi deranjante la urmasi daca partenerii ar fi foarte diferiti. Consistent cu aceasta idee, s-a descoperit ca homogamia reduce procentul de avorturi spontane si frecventa aparitiei copiilor cu greutate mica la nasterePe de alta parte, s-a constatat ca cei asemanatori stau mai mult impreuna, ratele de divort fiind mai mici si timpul petrecut inaintea unui eventual divort fiind mai mare. Bineinteles ca, in mod similar exista adaptari care fac ca indivizii sa nu considere ca partneri rudele apropiate, si astfel se reduce riscul cosangvinizarii care ar duce la efectele grave. Una dintre adaptarile existente pentru a indeparta acest risc este neofilia, adica aprecierea noutatii, cand vine vorba de alegerea partenerului.

Barbatii

Peste tot, barbatii apreciaza semnele de tinerete si fertilitate la femei. Acestea sunt trasaturi clar legate de succesul reproductiv, iar barbatii isi pot creste fitnessul biologic prin alegerea unor partenere la care aceste trasaturi sunt puse in evidenta in mod clar. Tineretea este semnalata la nivelul fetei, corpului (raportul intre dimensiunile taliei si al soldurilor) si al vocii. Din cauza lipsei de certitudine a paternitatii, barbatii sunt peste tot atenti la semnele de fidelitate ale partenerelor posibile. Sunt cautate antecedentele (prin folosirea renumelui femeii curtate) si de asemenea in multe culturi virginitatea este foarte pretuita sau chiar obligatorie. In unele culturi se ajunge la extreme in aceasa privinta: prin circumcizia feminina (clitorectomie) se asigura ca femeile nu deriva placeri din actul sexual  si astfel sunt mai putin inclinate a avea legaturi extramaritale. In plus barbatii cauta femei care demonstreaza pricepere si harnicie in treburile casnice sau cele legate de subzistenta si ingrijirea copiilor.

Femeile

Teoria selectiei sexuale si cea a investitiei parentale genereaza pretentii ridicate din partea femeilor, mai ales in ceea ce priveste partenerii pe termen lung. Astfel, in ceea ce priveste varsta partenerului, femeile cauta mai cu seama barbati putin mai „mari”, dar nu batrani. In ceea ce privste caracteristicile fizice femeile prefera indivizi mai inalti, puternici. Alte caractere fizice sunt contingente de tipul de mediu, tipul de relatie si tipul de contributie al barbatului la cresterea progeniturilor. Resursele posedate de barbat sunt de asemenea un criteriu important pentru femei. In culturile traditionale barbatii cu statut social inalt au in medie mai multi copii fata de cei cu statut mai mic, inclusiv acolo unde se practica monogamia. Aceasta ar putea fi din doua cauze: acces crescut la partenere sau fertilitate mai mare si chiar gene bune pentru urmasi. Aceasta situatie se asemana cu cea intalnita la diverse specii de animale, unde apare competitie intersexuala intre barbati, femelele alegandu-i pe cei victoriosi. Dominanta barbatilor este atractiva pentru femei (gestica, postura, comportament non- si paraverbal etc).

Concluzie

La toate speciile cu reproducere sexuata, toate genele trebuie sa se propage prin poarta sexului, iar selectia sexuala prin alegerea partenerului este gardianul acestei porti. Din aceasta cauza curtarea a fost un lucru esential in evolutia umana si ramane un lucru esential si in societatea moderna. Intelegerea culturii si a naturii umane a fost foarte mult indepartata de bazele biologice ale comportamentului si dintre aceste baze, selectia sexuala a fost cu mult subestimata: un subiect prea dezordonat, prea „mistic”, prea stanjenitor, cu prea multe sensibilitati starnite si uneori prea excitant pentru a fi luat in seama. Dar cu toate acestea, rezultatele obtinute de cercetatorii evolutionisti in acest domeniu sunt remarcabile, chiar daca au ramas foarte multe intrebari de adresat. Nu vorbim aici despre ce este moral acceptat, ci despre „strategiile” care au avut succes evolutiv!