Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views : Ad Clicks : Ad Views :
img

Windows 10: De la minciună la epavă

/
/
/

Windows 10 a devenit în mod oficial cel mai popular sistem de operare desktop din lume. În România poate că Windows 7 încă mai are un avantaj de câteva procente, dar la nivel mondial noua variantă a sistemului creat de Microsoft este la putere, și o parte considerabilă din populație are numai bătăi de cap din cauza asta. Și ce face Microsoft pentru a le rezolva problemele? Se preface că aceste probleme nu există.

Luna trecută s-a ivit pe internet o scrisoare deschisă către Microsoft prin care erau scoase în evidență problemele pe care le are sistemul de operare Windows 10. Scrisoarea era scrisă de Susan Bradley, o persoană cu experiență de aproape două decenii în administrarea update-urilor de OS pe segmentul de Enterprise, recunoscută ca MVP chiar de către Microsoft. Nu era scrisă de o persoană aleatoare, de vreun utilizator frustrat. Ci de o persoană care a stat și a luat la mână răspunsul câtorva mii de utilizatori de talie Enterprise pentru a vedea dacă modul în care Microsoft tratează update-urile pentru Windows 10 este sau nu benefic pentru aceștia. Răspunsul a fost un răsunător nu. Microsoft a decis apoi să răspundă la această scrisoare deschisă… fără a răspunde.  Compania n-a adresat faptul că update-urile sunt groaznice, ci a emis doar comunicatul standard că Windows 10 este un sistem de operare total diferit de generația veche, că nu mai există update-uri opționale pe care le pot alege utilizatorii, că totul este făcut să fie un singur sistem unitar care progresează în mod constant. Problema esențială, cea că update-urile sunt defecte, n-a fost adresată.

Așa că m-am gândit să luăm o călătorie mică prin istorie și să urmărim cum Windows 10 a evoluat de la o minciună totală la o epavă de tot râsul.

Aș dori să încep cu idioțenia mea. Nu știu sigur ce m-a apucat, dar prin 2014,  începusem să cred ce spune Microsoft despre Windows și despre DirectX 12. Poate era din cauza acelui wallpaper cu pisica ninja călare pe un tiranozaur. Părea de parcă sistemul de operare este făcut de oameni, nu de o entitate semi-malefică ce nu are nici un fel de înțelegere pentru nevoile utilizatorilor săi, cum s-a întâmplat cu Windows 8. Compania susținea atunci că Windows 10 va fi un sistemul de operare la care trebuie să treacă toată lumea, deoarece este mult prea diferit față de generațiile anterioare. Din acest motiv au oferit upgrade-urile gratuite. Se lua totul de la zero, păstrând suport de legacy pentru programe vechi la fiecare colț, dar schimbând sistemul de operare atât de mult încât nu mai este compatibil la un nivel fundamental cu variantele vechi. Este dincolo de Windows 7, dincolo de Windows 8, este ceva nou. Iar din cauza acestei noutăți, DirectX 12 poate funcționa doar aici… aici trebuia să fie un semn de alarmă, pentru că Microsoft a spus aceeași chestie și cu DirectX 10 pe Vista, iar lumea a reușit să îl porteze pe Windows XP. Ce e drept, Vista era un salt masiv de la XP, Microsoft reușind cumva să distrugă orice placă de sunet atunci când a eliminat DirectSound din DirectX pe nepusă masă.

Nu toată lumea a crezut că Windows 10 va fi viitorul, însă, așa că nu toată lumea a dorit să folosească opțiunea de upgrade. Moment în care Microsoft a început să o ia complet razna. Poveștile despre cum lumea se trezea cu PC-ul în mijlocul unui update de sistem de operare, deși au spus nu în mod repetat, erau la fiecare pas. Știu că sunt unii dintre voi care veți spune că n-ați avut problema asta vreodată, că e de la ei, nu de la Windows. Eh, era de la Windows, Microsoft făcând lucruri de-a dreptul sinistre, lucruri care cu două decenii în urmă ar fi fost caz pentru încă o rundă de investigații guvernamentale, cum s-a întâmplat cu Internet Explorer. Când apeși X, sau „nu mersi” ai crede că butoanele ar face ce făceau în mod normal butoanele, în loc să fie un „da, dar așteaptă să plece fraierul de la PC”.

Și de ce era asta o problemă? Pentru că Windows 10 era defect. În vremea lui Vista a picat vina pe producătorii de sisteme care au trecut „Vista Ready” pe PC-uri care nu erau capabile să ruleze sistemul de operare. Dar de această dată Microsoft a făcut asta cu propria sa mână, făcând update-uri la sisteme pe care utilizatorul nu le-a dorit actualizate, ducând la sistem defectate. Și înainte să spuneți „mare brânză, format C, reinstall Windows 7, care e treaba, de ce e atât de multă dramă?”. Bine, poate că voi, cei care citiți asta acum nu ați spune așa ceva, dar mulți au spus, fiindcă mă întâlneam cu acest comentariu foarte des cu trei ani în urmă. Problema era că defectarea acelui PC și reinstalarea sistemului de operare ducea la timp pierdut în situații unde lumea nu își permite timp pierdut. Eu în acea perioadă, când nu învățam să merg iar, mă ocupam cu producție video zilnică. Ideea de-a fi nevoit să reinstalez tot sistemul este îngrozitoare, pentru că toată munca din acea săptămână este compromisă. Companii din toată lumea au avut probleme tocmai din cauza asta, iar în unele cazuri Microsoft chiar a fost dat în judecată și a pierdut.

Bun, treacă și asta. Am sosit la era în care jumătate din baza de instalare are Windows 10. Acum ce? Acum lumea descoperă că Windows 10 nu este tocmai chiar atât de grozav sau de revoluționar. Personal, singura chestie care mi-a plăcut este noul Task Manager (atunci când nu are un delay de două secunde la încărcare), unul care putea fi găsit și la Windows 8.1. Cortana mai era o noutate, și este predominant inutilă atât pentru că nu poate să facă multe lucruri, cât și pentru că își bagă nasul unde nu îi fierbe oala și scade nivelul global de volum al microfonului, doar pentru că așa îi convine ei. Da, îl pot trece la loc, și ea îl va trece iar la 90%, fiindcă altfel poate că n-ar fi atât de enervantă. Ca urmare, șade predominant nefolosită. Cât despre noutățile aduse de Windows 10… care erau? Varianta inițială avea un Start Menu cu reclame în el, aplicații preinstalate și o interfață „modernă” foarte urâtă care nu are nici măcar un design consistent, iar majoritatea opțiunilor erau tot în interfața care există de la Windows 7 și probabil Vista. Ce e nou la el? Ah, avem update-uri. Bine, hai să curgă ediția Aniversară, să curgă Creators update, și ce am primit? Un alt Start Menu care era cumva mai rău ca primul. Am primit în sfârșit și opțiunea de a personaliza după bunul plac culorile de la ferestre și taskbar. Asta nu era ca standard în Windows 10. Ai vrut albastru deschis? Sper că ai cumpărat Stardock Start 10, sau folosești alt software terțiar de customizare, pentru că Windows 10 nu îți oferea opțiuni de customizare care existau în Windows 95. Iar când a fost adăugată opțiunea de a schimba culoarea la taskbar, surpriză, multe culori nu pot fi folosite pentru că aceeași culoare este aplicată la interfața modernă, care are text a cărui culoare nu poate fi schimbată! Textul de la calendar devine invizibil dacă folosești albastru, ceva ce nu era o problemă la Windows 7, fiindcă puteai schimba culoarea textului. Posibil să poți și în Windows 10, dar mult noroc să găsești opțiunea în interfață acum. Poate într-un nou update vom primi și această opțiune, care exista, ca standard acum 23 de ani în sistemul de operare.

Pe măsură ce au curs update-urile, mai mult din interfața veche a început să fie „modernizată”, fiind adăugate setări paralele, adesea incomplete, care tot nu prea fac ce făcea originalul. De asta aveți acum două ecrane de dezinstalare, iar doar la cea veche puteți găsi opțiunea de a dezinstala chiar totul. Mai țineți minte Folder Options? Nu are un echivalent modern, și este îngropat acum naiba mai știe unde.  Apoi avem noua setare de sunet. Cea veche tot există, încă este acolo, și încă este necesară, pentru că atunci când ai mai multe output-uri de sunet, să zicem boxe, un monitor pe HDMI și căști pe USB de gaming, Windows va decide cumva că default nu înseamnă default. Așa că va lăsa sunetul de la un joc pe boxe, dar voice chat cumva rămâne pe căștile de gaming sau pe monitorul de care nu aveți atașate nici o boxă sau căști. Așa că în Rainbow Six Siege din senin te poți trezi că nu mai auzi ce spune lumea. Înainte de acest update, problema nu exista. Default însemna Default. Ca să nu mai spun de ecranul de welcome care trebuie dezactivat din group policies dacă ai varianta Pro a sistemului de operare, și de cât de oribile sunt pop-up-urile de la Action Center.

Ce urmează poate că sună al naibii de subiectiv și neimportant, dar la multitasking este foarte iritant. Extrem de iritant. Mai țineți minte când fiecare aplicație putea genera propriile baloane de dialog? Ce frumos era atunci, cum fiecare aplicație cu o iconiță lângă ceas avea un mesaj mic și neintrusiv. Nu un chenar masiv făcut să fie văzut pe o tabletă de 7 inch, care ocupa o parte considerabilă din ecran și a cărui zonă activă era mai mare decât ce era afișat. Ați observat asta? Când apare un pop-up de la o aplicație, nu puteți da click fix deasupra acelui pop-up, pentru că deși pare a fi loc liber, zona activă este tot în acel pop-up. Nu poți apăsa pe butoane din alte aplicații din spatele acelui pop-up. Considerând că acest gen de defect de interfață era banal de reparat în Borland C++ Builder 6, mi se pare absurd să existe în Windows 10. Într-un sistem de operare modern, vândut ca fiind cel mai bun făcut vreodată de companie, vândut ca fiind viitorul!

Windows 10 este o struțo-cămilă compusă din componente rămase de la Vista și Windows 10 și elemente din Windows 8, cu prea puține noutăți care chiar sunt utile pentru a justifica toată harababura. Singura funcție nouă și bună care poate fi găsită în Windows 10 mi se pare a fi Timeline. Win+Tab și poți avea la îndemână toate fișierele pe care le-ai folosit în ultimele zile, este ca istoria de la un browser. În rest, nimic. Sets părea de parcă va fi interesant, dar a fost amânat, iar în acest moment nici nu știu când mai apare. Norocul meu că Stardock a făcut Groupy, fiindcă este o funcție chiar utilă. Iar acum trecem la partea cu adevărat groaznică. Update-urile. După cum a spus și Microsoft, nu sunt opționale. Sistemul de operare este gândit să progreseze în același ritm pentru toată lumea, iar cei care nu avansează sunt pedepsiți. Nu doar pentru că nu sunt la zi cu noile update-uri de securitate, ci și pentru că nu pot să acceseze conținut de pe Microsoft Store decât dacă sunt la zi.

Problema esențială este că aceste update-uri nu funcționează pentru o mare parte din utilizatori. Nu este practic să te trezești că PC-ul repornește pentru a se actualiza doar pentru că Windows a decis că atunci o poate face fără să observi. Microsoft apelează acum la Machine Learning pentru a învăța când să poată să facă aceste update-uri, în loc să lase utilizatorul să decidă sau să spună pur și simplu NU. Și mulți oameni ar vrea să spună NU pentru că update-urile sunt defecte. Frecvent vor strica nu doar compatibilitatea cu aplicații uzuale, dar cu funcții proprii ale Windows 10, ducând la scurtături nefuncționale sau un UAC care nici dezactivat nu stă dezactivat. Mult, mult mai rău de atât este că utilizatorii se mai trezesc frecvent cu sisteme nefuncționale, probleme severe de stabilitate și dezastre perpetue. Perpetue pentru că nu pot să spună NU acelui update care tot vrea să se instaleze, deși tot strică PC-ul. Și toate astea pentru că Microsoft, o companie cu o valoare de 835 de miliarde de dolari, a concediat în 2014 echipa sa internă de testare temeinică a update-urilor, bazându-se pe comunitatea de utilizatori, pe Insider Ring, știind bine mersi că va scăpa basma curată, fiindcă nu ai de ales. Dacă ești pe Windows, înseamnă că folosești aplicații care vor funcționa doar pe Windows. Nu ai opțiunea de-a trece la alt sistem de operare, altfel ai fi făcut asta de mult. Microsoft produce update-uri mari prea des, cu prea puține schimbări relevante, dar cu suficiente modificări încât testarea lor să nu poată fi completată până în momentul în care sunt lansate. Conceptul de validare a cam luat-o la vale complet.

Am mai auzit argumente cum că „Nu l-ai instalat corect, la mine merge”. Pentru acestea nu pot decât să răspund „Ce aș fi putut să fac diferit la un proces care se întâmplă uneori fără voia mea, dar barem cu vreun fel de acțiune din partea mea”. Și dacă vreți să aduceți din nou argumentul cu a face un „clean install”, așa ceva nu este realizabil la fiecare update. Nu poți să pierzi atât de multe date și atât de mult timp atât de des, doar pentru că ceva ce trebuia să funcționeze și asupra căruia nu mai îți este permis controlul nu mai funcționează. Sunt sectoare întregi bazate pe productivitate unde strategia aleasă de Microsoft pur și simplu nu funcționează, nu este sustenabilă. Iar în loc să fie adresată de către companie, problema este ignorată, Microsoft încercând să „repare” percepția publicului în loc de problema în sine.

Windows 10 va rămâne alături de noi mult și bine. Până ce Microsoft va avea o schimbare de CEO sau se vor exercita presiuni din alte direcții asupra companiei, nu pare probabil că vom avea un Windows 11 care chiar să aducă acel salt promis de Windows 10. Va trebui să suportăm mai departe această struțo-cămilă, această epavă construită pe minciuni și colectare de date, și să sperăm măcar că pe parcurs vor începe să apară update-uri care pot fi instalate fără ecrane albastre, fără pierdere spontană de compatibilitate, fără funcții care încetează să se mai comporte coerent.

Aș zice că a venit timpul să trecem la Linux, dar Microsoft se va asigura că nici asta nu va mai fi o soluție într-un deceniu sau doi.

 

 

  • Facebook
  • Twitter
  • Google+
  • Linkedin
  • Pinterest

3 Comments

  1. „Windows 10 este o struțo-cămilă compusă din componente rămase de la Vista și Windows 10 și elemente din Windows 8..” mda! Cred că și conținutul textului e cam ca scrisul! O să iei premiul Puli ..tzer, cumetre! Pe zona IT :))) următorul touch in my screening va fi pe „nu mă interesează articole de la zona IT”

  2. Eu am avut windows 7 pe un laptop și a dat actualizare. ERA CORUPT. nici nu putea sa se instaleze. Încă am acel laptop, dar e într-o stare proasta technic

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This div height required for enabling the sticky sidebar